EXCLUSIV  Decizii CCR și 3 mize importante. Notați data de 5 iunie

[] []

30 mai 2019 / 19:08
Salveaza PDF Comentarii

Alegerile europarlamentare au rezervat multe surprize. Pe 26 mai 2019, românii au sancționat PSD și au premiat partidele din opoziție. În perioada următoare, se poate rejuca totul, trei mize fiind extrem de importante.

Guvernarea, miza 1

 

Tensiunile din PSD s-au mai domolit după numirea lui Marcel Ciolacu la președinția Camerei Deputaților. Cu privire la scenariul alegerilor anticipate, acesta este puțin probabil, în contextul în care, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, președintele nu poate dizolva Parlamentul. Deputatul Remus Borza a explicat la DCNEWS: „Mandatul lui Iohannis expiră pe 21 decembrie. Asta înseamnă că până pe 21 iunie trebuie să cadă la vot de trei ori Guvernul pentru a se putea merge la anticipate. Câtă vreme Guvernul Dăncilă nu demisionează, anticipatele reprezintă doar o utopie". Mai rămâne varianta unei moțiuni de cenzură. „Chiar dacă moțiunea s-ar vota săptămâna viitoare, șansele ca ea să treacă sunt minime. PNL, USR, PMP și Pro România nu au decât 183 de mandate. Chiar dacă toți cei 17 deputați ai minorităților naționale ar susține moțiunea, tot le mai trebuie 33 de voturi. Puțin probabil să existe 33 de trădători în PSD și ALDE. Pe de altă parte, PSD și ALDE au 239 de mandate împreună, cu șase peste majoritatea cerută de lege pentru a duce la căderea guvernării", a explicat Remus Borza.

Numirea procurorului general, miza 2

 

Soarta celui care îl înlocuiește pe Augustin Lazăr nu este tranșată. Prima procedură de selecție a început încă din 13 martie, când la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) se afla Augustin Lazăr. Pe 10 aprilie, MJ anunța, printr-un comunicat, că niciunul nu a fost considerat potrivit pentru cea mai înaltă funcție din Parchetul General. Din 12 aprilie, a fost demarată cea de-a doua procedură de selecţie, însă, pe 30 aprilie, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat că se va relua această procedură.

Numiri CCR, miza 3

 

O decizie importantă va fi luată la începutul lunii iunie. Curtea Constituțională a amânat pentru 5 iunie pronunțarea pe sesizarea USR la numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei speciale pentru investigarea magistraților, şi a lui Cristian Deliorga, fost vicepreşedinte al CSM, ca judecători CCR. Decizia e mai importantă decât cea cu referire la sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi ÎCCJ pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de Florin Iordache. Decizia e amânată tot pentru 5 iunie. Dacă CCR constată un conflict juridic între Parlament și ÎCCJ, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre nu l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnare, deoarece, potrivit lui Remus Borza, decizia „are efect doar pentru viitor".

Miza e mai importantă la numirile CCR. USR a sesizat, pe 14 mai, Curtea Constituţională în legătură cu cele două numiri: Stan și Deliorga. „Domnul Stan nu a răspuns sau a răspuns greşit la întrebări. CV-ul lui nu ne face să concluzionăm că are pregătire profesională pentru funcţia de judecător al CCR. De asemenea nu îndeplineşte condiţia de independenţă a unui judecător la CCR. Faptul că a cerut dosarul Tel Drum de nenumărate ori, faptul că a dispus măsuri procesuale în cazul lui Kovesi, faptul că ulterior a retras un apel într-un dosar foarte important care a vizat fapte de corupţie şi care se referea la domnul Hrebenciuc, un dosar cu implicaţii mari, e vorba de pădurile României ne demonstrează faptul că nu e independent din punct de vedere politic", a spuis deputatul USR Stelian Ion, în ziua depunerii sesizării la CCR. „De asemenea în cazul domnului Deliorga nu şi-a depus demisia înaintea numirii. S-a încălcat în mod flagrant legea în Senat, în sensul că audierea nu a fost efectuată şi în plenul Senatului, aşa cum impune legea. Trist e că tot ce s-a întâmplat în ultimul timp aruncă o umbră, din păcate, asupra CCR. La CCR nu trebuie să ajungă marionete sau oameni care nu sunt pregătiţi profesionali. Chiar dacă jurământul se depune ulterior şi mandatul începe ulterior, condiţia legală e aceea ca de la momentul numirii să nu mai aibă calitatea de magistrat, sau care presupune o incomptabilitate. Numirea se face de către Cdep sau Senat şi se finalizează cu publicarea deciziei de numire. E atipic, nefiresc să fii numit judecător CCR, să apari în Monitorul Oficial, să beneficiezi de imunitate, şi să dispui acte procesuale în cauzele pe care le ai spre soluţionare", a mai spus Stelian Ion.

Pe 7 mai, Camera Deputaţilor a votat pentru numirea lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei de Investigaţie a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în funcţia de judecător al CCR, în locul lui Ştefan Minea, al cărui mandat expiră pe 15 iunie. În aceeaşi zi Senatul a votat pentru numirea lui Cristian Deliorga în funcţia de judecător al CCR, propus de PSD. În funcție de decizia CCR, pot începe alte negocieri, alte jocuri.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26