EXCLUSIV De la Belina la explozia din Rahova: Cum presa justițiară sare la Cseke Attila, ministrul Dezvoltării

Autor: Ioana Dinu

Noile apartamente vor intra în proprietatea statului și vor fi oferite cu chirie pe viață foștilor proprietari, iar moștenitorilor minori pe maximum 20 de ani, cu posibilitatea de vânzare dacă aceștia vor solicita asta.

Decizia a declanșat reacții dure, mai ales din partea aceleiași prese „justițiare” și „de dreapta” care, în cazul Belina, acuza vehement transferul unui bun public spre exploatare privată. Dacă atunci se invoca legalitatea mutării unui teren din domeniul public în cel privat al statului pentru a fi dat unei companii, acum se ridică întrebarea: Cum poate statul să reconstruiască din bani publici un imobil privat pentru a-l da apoi, prin chirie sau chiar vânzare, înapoi unor persoane particulare?

 
Cine reconstruiește pentru neasigurați? Statul?! Nu. Fiecare român

Criticii măsurii contestă faptul că statul reconstruiește integral un imobil privat fără un mecanism clar de recuperare a prejudiciilor. Măsura riscă să fie percepută ca „o revărsare de populism” care generează o inechitate gravă între cetățenii asigurați și cei care nu au plătit niciodată o poliță. Așa consideră unele voci.

Unii plătesc poliță de asigurare și, prin taxe și impozite, plătesc și reconstrucția pentru cei care nu s-au asigurat. Practic, plătești de două ori.

În România, numărul celor care se asigură este redus comparativ cu țările occidentale, ceea ce face ca polițele să fie mai scumpe: Riscul se redistribuie între puțini, iar costul individual crește.

 
Precedentul Zalău (2007)

Un exemplu des invocat este explozia din Zalău (2007). Atunci, blocul a fost demolat, însă statul nu a reconstruit nimic. Asociația de proprietari a dat în judecată societatea de distribuție a gazului, a câștigat procesul, a recuperat prejudiciul și a construit un nou bloc.

Mulți dintre locatari au achitat creditele din despăgubirile primite. Cei care aveau polițe de asigurare au fost despăgubiți rapid.

Exemplul Zalău este considerat modelul clasic în care asigurările și justiția funcționează fără a implica bani publici.

 
Făcăieni (2002)

Un alt precedent este tornada de la Făcăieni (2002), când Guvernul a intervenit prin ajutoare de urgență pentru repararea acoperișurilor. Acel moment a fost considerat începutul unui tipar: la fiecare tragedie locală, statul simte nevoia să „repare”, în loc să pună în funcțiune mecanisme legale (asigurare, responsabilitate civilă, despăgubiri judiciare). 

 
Cazul Belina: Cum presa justițiară urla atunci și urlă și acum, dar cu alte ținte

În scandalul Belina, trecerea unor terenuri din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, pentru a putea fi ulterior concesionate unui operator privat, a generat un dosar penal. Presa de dreapta, justițiară, a urlat despre „capturarea bunului public de către privați”.

Acum, aceeași presă lovește în ministrul Cseke Attila pentru o situație inversă, dar cu temă identică: Bani publici investiți într-un imobil privat, care va fi locuit tot de privați, cu eventuală posibilitate de vânzare ulterioară către aceștia. Problema rămâne legală: Există un cadru legislativ prin care o construcție ridicată din bani publici poate fi dată spre folosință pe viață unor persoane fizice? Nu.

Nimeni nu contestă că statul trebuie să acorde cazare provizorie, ajutor social și sprijin imediat victimelor. Este absolut obligatoriu să nu lași oamenii pe drumuri. Însă alta este discuția despre reconstruirea integrală, spun criticii acestei măsuri. 

Dacă după un cutremur cad 500 de blocuri, le reconstruiește statul pe toate?

Se ridică și problema capacității: Dacă mâine, după un cutremur, sunt avariate 500 de blocuri, statul le va reconstrui pe toate? Din ce bani? Cu ce utilaje? Cu ce firme? Din impozitele cui? Statul nu dă din buzunarul lui; dă din buzunarul nostru, al tuturor.

Reconstrucția blocului din Rahova reprezintă o măsură încărcată emoțional, dar care riscă să distrugă încrederea în sistemul de asigurări. Dacă fiecare tragedie duce la reconstrucție integrală din bani publici, cei care plătesc polițe devin „fraierii sistemului”.

În timp ce presa justițiară care a demonizat în trecut transferul bunurilor publice către privați urla la Belina, acum îl atacă pe Cseke Attila pentru o situație cu rădăcini juridice similare: Folosirea banului public pentru a crea un bun privat sau personalizabil.

Dumneavoastră ce credeți? Ce ar trebui făcut?

VEZI ȘI: Cum se va desfășura slujba de Sfințire a Catedralei Naționale și când au acces pelerinii în altar