"Dacă astăzi ar fi un cutremur de 7,4 pe Richter, ar fi un cataclism, ar fi apocalipsă pentru București și pentru România. Ar muri în jur de un milion de oameni. Eu sunt inginer constructor și când am terminat facultatea, am lucrat în mină la Anina și apoi am lucrat la Primăria Capitalei și m-am ocupat de expertizarea clădirilor afectate de cutremur", a spus Marius Marinescu, pentru dcnews.ro.
"Cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu. Cine scapă de incendiu nu scapă de înec"
"Cine ar scăpa de cutremur n-ar scăpa de incendiu. Toate blocurile sau marea majoritate a blocurilor sunt placate cu polistiren pe exterior pentru a micșora schimbul de căldură. Ar arde ca niște torțe, iar oamenii din interior ar arde ca într-un incinerator. De ce spun asta? La cutremur se rup planșeele, cad unul peste altul, se produc scurgeri de gaze și explozii, deci cine scapă de cutremur nu scapă de incendiu, cine scapă de incendiu nu scapă de înec. De ce spun asta? Pentru că Ceaușescu a făcut o mare greșeală, nimeni nu a vorbit niciodată. A plasat Lacul Morii în amonte de București. E lacul imens de la Crângași. În momentul în care barajul s-ar rupe la un cutremur, rade cel puțin un sfert din București dacă nu mai mult, fiindcă e o diferență de nivel între Crângași și zona Abatorului de 28 de metri și apa ar ajunge pe toată valea, pe tot Splaiul Independenței până la Universitate, la Palatul Șuțu și pânâ la Dealul Spirii, la Cimitirul Belu", a spus inginerul constructor pentru dcnews.ro.
Blocurile care ar putea cădea la cutremur
"Vor cădea cel puțin jumătate din clădirile din București. Clădirile construite până-n 1930, blocurile de pe Bulevardul Magheru și Centrul Istoric, nu au fier beton, nu au structură de rezistență, toate pică. Mai cad majoritatea clădirilor care au fost construite până în 1977, pentru că până atunci clădirile erau construite să reziste la un cutremur de până în 7 pe scara Richter. Atenție, până în '77 au fost construite în jur de opt mii de blocuri, numărul de blocuri totale sunt 16.200 în București. Poate nu vor cădea opt mii, dar mare parte din ele ar cădea. În plus, mai sunt blocurile construite în '90 pentru vânzare, între 1990 și 1992, când era un haos în domeniul construcțiilor, nu exista un control de specialitate, nu exista nimic și mulți dintre cei care au construit blocuri la momentul respectiv, le făceau pentru vânzare, nu să reziste la un cutremur de 8 pe Richter", a mai explicat Marius Marinescu.
Inginerul constructor a mai precizat că "alte cauze care au afectat și afectează structura de rezistență la blocurilor:
- metroul, din cauza vibrațiilor;
- izvoarele deviate de metrou și diverse construcții gigant;
- infiltrațiile de apă cauzate de conductele de apă sparte;
- distrugerea unor stâlpi de rezistență de către locatarii care și-au mărit spațiile de locuință și de către agenții economici care au birouri și magazine la parterul blocurilor;
- îmbătrânirea blocurilor, durata de serviciu a unui bloc ajunge la circa o sută de ani".
El este de părere că soluția "ar fi o reconstrucție națională a tuturor blocurilor care nu rezistă la un cutremur de până-n 8 pe scara Richter, adică toate blocurile construite înainte de '77 ar trebui revizuite, consolidate și cele care ar necesita investiții foarte mari ar trebui dărâmate și reconstruite altele". Marius Marinescu subliniază că toate lucrurile acestea pot fi făcute cu fonduri europene, dar este nevoie de voință politică: "Eu, ca director în construcții înainte de '90, lucram foarte bine cu deținuții. Dar erau alții care lucrau cu militarii foarte bine. Deținuții ar trebuie să lucreze la consolidarea blocurilor, la construirea de blocuri sociale".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
