EXCLUSIV De ce românii nu vor să-și apere țara. Lecție de la polonezi / video
În timp ce Polonia a cultivat constant spiritul național și pregătirea pentru apărare, România rămâne în urmă atât ceea ce privește educația patriotică, cât și strategia de mobilizare a populației. Dacă polonezii consideră firesc să-și apere țara, la noi patriotismul este adesea asociat cu extremismul. Diferențele se văd inclusiv în cinematografie: Polonia produce filme de acțiune și spionaj care întăresc identitatea națională, în timp ce în România, filmele de acest gen au devenit tot mai rare după epoca lui Sergiu Nicolaescu.
Profesorul Marius Diaconescu a vorbit despre reticența românilor de a-și apăra țara, din cauza neîncrederii în autorități. Totuși, potrivit acestuia, apărarea libertăților fundamentale, cum ar fi libera exprimare, este esențială.
„Datoria de țară sună frumos, dar trebuie să ai un sistem de valori pe care să-l aperi. Din păcate, azi e o mare problemă: în ce măsură românii sunt dispuși să lupte să apere țara. Ce apără? Replicile pe care le puteți vedea pe internet: „pe cine să apărăm, pe corupți?”, „pe cine să apărăm, pe hoți?”. Le spui: „Aperi sistemul tău de valori, inclusiv că poți să înjuri pe internet, inclusiv că poți da replici pe internet, că poți să faci demonstrații pe stradă. Asta e libertate, e un drept al tău pe care l-ai câștigat. Îl vei pierde dacă va veni un inamic în țara asta”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Și în Polonia este corupție, au fost scandaluri, certuri între partide, viziuni ideologice diferite, dar acolo nu se pune problema că „nu mă duc la încorporare atunci când mă cheamă”, a spus Val Vâlcu.
„Problema este că acolo s-a cultivat tot timpul spiritul de apărare, de dragoste de țară, patriotismul. În România, dacă spui că ești patriot, ești considerat extremist. A nu se confunda patriotismul cu extremismul. Sunt două noțiuni total diferite, sunt poate chiar incompatibile.
În Polonia există acest cult, păstrat de-a lungul istoriei: „lupți să-ți aperi țara”. Când au venit nemții în septembrie ‘39, polonezii mergeau călare cu lănci împotriva tancurilor nemțești”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Noi suntem în urmă față de polonezi, finlandezi, norvegieni"
Profesorul Marius Diaconescu a subliniat necesitatea recâștigării încrederii cetățenilor și mobilizării pentru apărarea țării. Potrivit acestuia, România este în urmă față de alte state în pregătirea populației pentru situații de criză, iar politicienii evită subiectul apărării naționale.
„Noi trebuie să recuperăm și politicienii să încerce să recâștige încrederea cetățenilor, dar în asemenea măsură încât să conștientizăm cu toții, indiferent ce pericol ar fi pentru țară, noi trebuie să ne mobilizăm și să ne apărăm țara. Aici e o mare problemă care trebuie să fie discutată de presă, de politicieni, în Parlament, în toate canalele și lumea să fie educată, în sensul să fie atrasă spre sentimentul de a-ți apăra țara. E important.
Noi suntem în urmă față de polonezi, finlandezi, norvegieni sau alții. Noi nu avem, în România, o pregătire a populației, cum să reacționeze în caz de război. Suntem de un an și ceva în febra alegerilor, europarlamentare, locale, parlamentare, acum prezidențiale prelungite și politicienii se tem să aducă în discuție problema apărării la nivel național ca nu cumva să-și piardă votanții. Mai bine pierzi niște votanți, dar îți pregătești țara pentru orice eventualitate.
Uitați-vă în jurul nostru! La Berlin, la Paris, la Londra, la Varșovia, toată lumea vorbește de riscul unui război cu Rusia. Nu înseamnă că se întâmplă, dar există riscul. (...)
Noi trebuie să ne pregătim moral pentru asta. Noi trebuie să pregătim populația. Noi nu avem o lege a voluntariatului. Ceea care e din anii ‘97-‘98 e prost făcută. Deci nu trebuie să ne gândim doar la voluntarii care merg în armată să se înroleze soldați sau ofițeri, ci să facem corpuri de voluntari care pot să se ocupe de chestiuni în spatele frontului - de pază, de drumuri, de poduri - ca soldații profesioniști să fie liberi să poată lupta”, a spus prof. Marius Diaconescu.
Salarii și pensii mari pentru 4500 de generali
„N-ar fi greu de făcut treaba asta? Dacă pornim de sus în jos, generali avem cu miile”, a întrebat Val Vâlcu.
„Asta e problema. Plătim salariile și pensiile mari la peste 4500 de generali. Din banii ăia se puteau face multe. Noi nu avem adăposturi antiaeriene, noi stăm foarte prost cu garnizoanele. Dacă ar fi să facem recrutare, noi nu avem unde să-i ducem pe recruți ca să-i putem instrui. Sunt câteva baze de pregătire militară care funcționează cu ajutor occidental, dar noi nu avem altele”, a spus prof. Marius Diaconescu.
Cum poate fi influențată gândirea publică
Profesorul Marius Diaconescu a subliniat rolul filmelor în cultivarea spiritului național și influențarea gândirii publice, dând exemplu cinematografia poloneză. Acesta a remarcat lipsa unei industrii cinematografice puternice în România și a amintit de filmele lui Sergiu Nicolaescu, realizate cu explozivi reali și figuranți din rândul soldaților.
„Cum gândește omul? Educația să fie de vină, școala, faptul că industria cinematografică, de exemplu, de 30 de ani face numai filme din astea „ce rău e în România”, „ce rele sunt autoritățile”, „ce mizerabile condițiile de trai”, a întrebat Val Vâlcu.
„Și asta contează, dar trebuie să recunoaștem... nici filmele gen Sergiu Nicolaescu...”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Văd filme poloneze de acțiune, spionaj...”, a spus Val Vâlcu.
„De acțiune, de război, spionaj care cultivă spiritul național”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Și care încearcă să o și dreagă. E unul cu un meci de șah între ruși și americani, are loc la Varșovia, și gazda, polonezul, deși e constrâns de ruși că e în Tratatul de la Varșovia, el trădează, e de partea americană. Sunt gândite treburile astea”, a spus Val Vâlcu.
„Da, pentru că poți încet-încet influența gândirea publică. La noi, mai există o industrie cinematografică puternică cu finanțări serioase care să permită astfel de filme de acțiune? Mă îndoiesc. Țin minte că am fost cândva la o emisiunea cu Sergiu Nicolaescu, și mă bucur că am fost cu el la emisiune, în pauza dinainte de filmare povestea că erau străinii uimiți că el, când făcea acele scene cu explozii, folosea explozivi adevărați, dar instruind soldații, fiecare unde să stea, se minimalizau riscurile”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Figuranții erau soldați”, a spus Val Vâlcu.
„Da, soldați români”, a spus prof. Marius Diaconescu.
„Și se plângeau că e mai rău decât la orice instrucție grea, la o scenă de filmare, pentru că exista inclusiv riscul pe care l-ați amintit”, a spus Val Vâlcu.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
