După săptămâni de activitate seismică intensă, pe Peninsula Reykjanes din Islanda, un vulcan a erupt luni seara expulzând lavă şi fum pe o regiune extinsă.
Mai jos sunt câteva detalii despre impactul pe care l-ar putea avea activitatea vulcanică actuală şi despre erupţiile anterioare din Islanda:
Geologii au declarat marţi dimineaţă că lava părea să curgă departe de localitatea costieră Grindavik, singurul oraş din zonă, situat la 40 de kilometri sud-vest de capitala ţării, Reykjavik.
Cei 4.000 de locuitori din Grindavik au fost evacuaţi în noiembrie, ca măsură de precauţie, după mai multe zile de activitate seismică, iar drumurile din zonă au fost închise.
Vulcanul este situat la aproximativ 30 de kilometri de Reykjavik. Aeroportul internaţional Keflavik este mai aproape, la fel ca şi Blue Lagoon, o renumită atracţie geotermală populară în rândul turiştilor care vizitează Islanda. Blue Lagoon a fost în mare parte închisă de când a fost detectată activitatea seismică actuală.
În Peninsula Reykjanes există cinci până la şase sisteme vulcanice diferite, a declarat Halldor Geirson, profesor asociat la Institutul de Ştiinţe ale Pământului din cadrul Universităţii din Islanda.
Erupţia de luni face parte din sistemul vulcanic Svartsengi, diferit de Fagradalsfjall, care este situat în apropiere şi a erupt în 2021 şi 2022.
Erupţia are loc pe o fisură care a fost activă ultima dată în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.
Fluxurile de lavă au scăzut marţi dimineaţă de la 200-250 de metri cubi pe secundă în primele două ore ale erupţiei la aproximativ un sfert.
Este normal ca erupţiile din fisuri să se diminueze după o răbufnire iniţială, însă ar putea continua "o vreme", a spus Geirson.
Fisura care s-a format la nivelul scoarţei terestre avea o lungime de aproximativ 4 kilometri, capătul ei sudic fiind situat la aproximativ 3 kilometri de Grindavik, a declarat Biroul de Meteorologie al Islandei.
Dacă erupţia îşi menţine intensitatea actuală, va produce o poluare atmosferică semnificativă, au scris pe Facebook vulcanologii de la Universitatea din Islanda.
"Veştile bune sunt că vântul bate dinspre nord-vest şi, conform prognozei, va continua (în sens) nordic în următoarele zile. Prin urmare, este posibil ca fumul provenit de la erupţie să fie împins departe de zonele locuite", au spus cercetătorii.
Situată între plăcile tectonice eurasiatice şi nord-americane, printre cele mai mari de pe planetă, Islanda este un important punct seismic şi vulcanic pentru că cele două plăci se deplasează în direcţii opuse.
Erupţia de luni seară este a patra înregistrată pe Reykjanes în ultimii ani şi cea mai mare din zonă după 2021.
În 2021, activitatea vulcanică din regiune a continuat timp de şase luni, atrăgând mii de islandezi şi de turişti.
În august 2022, în aceeaşi zonă a avut loc o erupţie care a continuat timp de trei săptămâni, urmată de o alta, în iulie 2023.
În 2010, norii de cenuşă de la erupţiile vulcanului Eyafjallajokull din sudul Islandei s-au răspândit pe regiuni extinse ale Europei, blocând aproximativ 100.000 de zboruri pe continent şi nu numai şi forţând sute de islandezi să îşi evacueze casele.
Spre deosebire de Eyafjallajokull, sistemele vulcanice din Reykjanes nu sunt prinse sub gheţari şi, prin urmare, nu se preconizează că se vor forma nori de cenuşă similari.
Institutul meteorologic islandez a anunţat marţi dimineaţă că erupţia vulcanică care a început luni seară în Islanda s-ar putea stabiliza. "Faptul că această activitate este deja în scădere nu reprezintă un indiciu al duratei erupţiei, ci mai degrabă al faptului că erupţia se stabilizează", a menţionat institutul, adăugând că o tendinţă similară a fost observată la începutul erupţiilor anterioare din Peninsula Reykjanes, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu