Nivelurile de cafeină din sânge ar putea afecta cantitatea de grăsime corporală, un factor care, la rândul său, ar putea determina micșora riscul de a dezvolta diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

Acestea sunt concluziile unui studiu din 2023 care a folosit markeri genetici pentru a stabili o legătură mai clară între nivelurile de cafeină, IMC și riscul de diabet de tip 2, scrie Science Alert.

Echipa de cercetare, formată din oameni de știință de la Institutul Karolinska din Suedia, Universitatea din Bristol din Marea Britanie și Imperial College London din Marea Britanie, a declarat că băuturile cu cofeină fără calorii ar putea fi explorate ca o posibilă modalitate de a ajuta la reducerea nivelului de grăsime corporală.

„Concentrațiile plasmatice mai mari de cafeină, prezise genetic, au fost asociate cu un IMC și o masă de grăsime corporală totală mai mici. Mai mult, concentrațiile plasmatice mai mari de cafeină, prezise genetic, au fost asociate cu un risc mai mic de diabet zaharat de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cafeinei asupra predispoziției la diabet zaharat de tip 2 a fost estimat a fi mediat prin reducerea IMC”, au scris cercetătorii în lucrarea lor, publicată în martie 2023.

Detalii despre studiu

Studiul a implicat date de la puțin sub 10.000 de persoane, colectate din bazele de date genetice existente, concentrându-se pe variațiile unor gene specifice despre care se știe că sunt asociate cu viteza cu care este descompusă cofeina.

În general, cei cu variații care afectează genele – și anume CYP1A2 și o genă care o reglează, numită AHR – tind să descompună cofeina mai lent, permițându-i să rămână în sânge mai mult timp. Cu toate acestea, ei tind, de asemenea, să consume mai puțină cofeină, în general.

Deși a existat o legătură semnificativă între nivelurile de cafeină, IMC și riscul de diabet zaharat de tip 2, nu a apărut nicio relație între cantitatea de cafeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Studiile anterioare au asociat o creștere moderată și relativă a consumului de cafeină cu o sănătate mai bună a inimii și un IMC mai mic, iar această cercetare adaugă mai multe detalii la ceea ce știm deja despre efectele pe care cafeaua le are asupra organismului.

Totuși, impactul cofeinei asupra organismului nu este în totalitate pozitiv

De asemenea, este important să se țină cont de faptul că impactul cofeinei asupra organismului nu este în totalitate pozitiv, ceea ce înseamnă că trebuie să se acorde atenție evaluării beneficiilor consumului acesteia – însă acest ultim studiu este un pas important în evaluarea cantității ideale de cofeină.

„Studii clinice de mică amploare, pe termen scurt, au arătat că aportul de cofeină duce la reducerea greutății și a masei de grăsime, dar efectele pe termen lung ale consumului de cofeină sunt necunoscute. Având în vedere consumul extins de cofeină la nivel mondial, chiar și efectele sale metabolice mici ar putea avea implicații importante asupra sănătății”, au explicat cercetătorii.

Echipa consideră că asocierea prezentată aici s-ar putea datora modului în care cofeina crește termogeneza (producția de căldură) și oxidarea grăsimilor (transformarea grăsimilor în energie) în organism, ambele jucând un rol important în metabolismul general. Cercetarea a fost publicată în BMJ Medicine.