Coiful de aur de la Coțofenești vs. Omul de Aur din Kazahstan. Scenariul care ne-ar fi făcut să răsuflăm ușurați
Scenaristul Bogdan Ficeac a spus ce se întâmplă în marile muzee ale lumii.
CITEȘTE ȘI - Mircea Badea, propunere tare de demisie după ce coiful de aur de la Coțofenești a fost furat
În urma jafului coifului de aur de la Coțofenești și a mai multor brățări dacice, în spațiul public românesc s-a ridicat ipoteza că acestea ar fi fost, de fapt, niște copii, iar originalele s-ar afla încă într-un loc sigur și bine protejat din România. Până în acest moment, nicio informație oficială nu a făcut măcar o aluzie la acest lucru, iar tezaurul furat este, cel mai probabil, original.
Fiind prezent în platou la Antena 3 CNN, scenaristul Bogdan Ficeac a povestit despre experiențele sale din marile muzee ale lumii, unde a văzut, poate, cele mai importante relicve arheologice ale umanității.
„Am fost anul trecut în Kazahstan și am văzut la Muzeul Național de acolo celebrul Om de Aur. Ne-am uitat și nu știu cum a venit vorba că „domn’le, ne așteptam să fie mai multe măsuri de siguranță“. Ne-au spus cei de acolo că respectivele obiecte sunt copii, iar originalele sunt sub cheie, deoarece reprezintă tezaur național. Am fost și în Etiopia, unde am văzut-o pe celebra Lucy. La fel, am întrebat dacă sunt condițiile necesare pentru ca aceasta să reziste și mi s-a spus același lucru: că este o copie, pentru că nu pot expune originalul.
La mine în cartier sunt diverse persoane care au abonament la o firmă de pază. Dacă vine cineva și încearcă poarta, în două minute apare o mașină. Aici vedem că au produs o explozie, poliția nu a auzit nimic și nu s-a întâmplat absolut nimic acolo. Acum văd numai personaje care nu au nicio tresărire că acest tezaur a fost furat“, a spus, la Antena 3 CNN, Bogdan Ficeac.
Sursa: Agerpres
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transms Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
