Planta este cultivată în unele dintre cele mai neprietenoase și uscate regiuni ale lumii și este cunoscută pentru conținutul său bogat în proteine.
Dar mazărea de iarbă (latirul) - deși rezistentă și hrănitoare - are și un neajuns. Conține o otravă care poate provoca uneori paralizie ireversibilă, mai ales la persoanele care sunt deja subnutrite, transmite The Guardian.
Din acest motiv, este adesea cultivată doar ca o cultură de asigurare, pentru a oferi un aport alimentar pe termen scurt atunci când recoltele altor culturi au eșuat. Cu toate acestea, intoxicația cu Lathyrus sativus se mai întâmplă în Bangladesh, India, Pakistan, Nepal, Etiopia și Algeria.
Acum, un grup de oameni de știință din Marea Britanie care studiază mazărea de iarbă au dezvăluit secretele producției sale de otravă. În viitorul apropiat, ei se așteaptă să creeze versiuni care sunt lipsite de efectele secundare toxice.
“În curând, vom putea face versiuni sigure ale mazării de iarbă și vom putea oferi planetei noastre subnutrite și supraîncălzite o cultură foarte valoroasă”, a spus cercetătorul de proiect dr. Anne Edwards, de la John Innes Centre din Norfolk.
Pașii biochimici cheie prin care se produce otrava mazării de iarbă au fost dezvăluiți atunci când oamenii de știință au decodat genomul foarte complex al Lathyrus sativus. Ei au descoperit detalii despre căile care duc la fabricarea otrăvii mazării, lăsându-i pregătiți să folosească tehnici de editare genetică sau de ameliorare standard pentru a crea versiuni care sunt fără otravă sau cu un nivel foarte scăzut de toxine.
“Evident, nu vrei să creezi o versiune a mazării de iarbă care nu produce toxine și apoi să descoperi că nu mai este rezistentă la secetă”, a spus Edwards. “Cu toate acestea, se pare că nu există niciun dezavantaj din îndepărtarea toxinei sau din a avea niveluri foarte, foarte scăzute ale acesteia.”
Când este consumată ca parte a unei diete echilibrate, mazărea de iarbă este sigură. Dar când alte culturi au eșuat și doar mazărea de iarbă rezistentă supraviețuiește, consumul ei poate avea efecte grave sub forma bolii neurotoxice a lathyrismului.
Prima descriere a bolii a fost făcută de medicul grec Hipocrate, iar artistul spaniol Goya a realizat o gravură în acvaforte intitulată Mulțumită mazării de iarbă, care ilustrează consecințele asediului lui Napoleon asupra Madridului. Ea arată o femeie care nu mai poate merge din cauza efectelor lathyrismului, înconjurată de un mic grup de cetățeni flămânzi care așteaptă boluri cu mâncare care conțin mazărea otravitoare.
Cu toate acestea, odată eliminat efectul său toxic, mazărea de iarbă ar putea avea un rol crucial într-o lume care a fost afectată de consecințele urgenței climatice. “Nu ar trebui să subestimăm potențialul mazării de iarbă în întreaga lume”, a spus Edwards.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu