Ce se întâmplă cu creierul tău când folosești ChatGPT? Cercetătorii trag un semnal de alarmă

Pe parcursul a patru luni, cercetătorii de la MIT au recrutat 54 de participanți adulți care au fost rugați să redacteze o serie de eseuri. Aceștia au fost împărțiți în trei grupuri: unii au folosit doar propriul creier, alții un motor de căutare, iar al treilea grup a avut acces la ChatGPT. În ultima fază a studiului, participanții au schimbat metodele, cei care au folosit AI au trecut la scrierea fără ajutor, și invers, conform Reuters.

Ceea ce a atras atenția a fost faptul că cei care au folosit ChatGPT au demonstrat o implicare cognitivă mai redusă, evaluată atât prin activitatea electrică cerebrală, cât și prin calitatea și profunzimea eseurilor. În plus, aceștia își aminteau mai greu ce au scris și simțeau o conexiune mai slabă cu textele generate.

„Datorie cognitivă” sau lipsă de antrenament?

Conceptul de „datorie cognitivă” invocat de cercetători se referă la ideea că, atunci când o persoană se bazează pe AI pentru a îndeplini sarcini cognitive, aceasta își reduce capacitatea de a le realiza singură mai târziu. Totuși, autorii studiului recunosc că doar 18 participanți au finalizat toate cele patru sesiuni, iar diferențele dintre grupuri ar putea fi explicate și prin fenomenul de familiarizare: cei care au scris eseurile de la început fără ajutor au devenit mai eficienți prin repetiție.

În contrast, grupul care a trecut de la ChatGPT la scriere manuală a trebuit să efectueze sarcina pentru prima dată fără ajutor, ceea ce explică nivelul lor mai scăzut de performanță, fără a demonstra în mod necesar o deteriorare a capacităților cognitive.

Un paralelism cu apariția calculatoarelor în educație

Pentru a pune în context concluziile studiului, cercetătorii fac o paralelă cu introducerea calculatoarelor în școli, în anii ’70. Inițial, se temea că elevii nu vor mai învăța să calculeze, dar școala a reacționat prin creșterea gradului de dificultate al sarcinilor — elevii nu mai erau testați pe calcule brute, ci pe aplicabilitate și rezolvare de probleme.

În cazul inteligenței artificiale, această „ridicare a ștachetei” lipsește în multe cazuri. Profesorii continuă să evalueze sarcini neschimbate de ani de zile, fără să țină cont de instrumentele noi disponibile, ceea ce încurajează utilizarea AI pentru sarcini de rutină, fără provocare cognitivă reală.

Inteligența artificială nu este problema. Modul în care o folosim, da

Adevărata concluzie a studiului MIT este că nu ChatGPT „putrezește” creierul, ci modul în care este integrat în procesul educațional poate influența dezvoltarea cognitivă.

Dacă este folosit pentru a evita efortul intelectual, AI poate duce la lene metacognitivă. Însă dacă este utilizat strategic — de exemplu, pentru a genera idei inițiale sau pentru a verifica un plan de lecție — poate stimula învățarea, la fel ca orice alt instrument.

Educația viitorului cere redefinirea competențelor

Scrierea de eseuri cu creionul pe hârtie nu mai este, în sine, o dovadă de gândire critică. În schimb, capacitatea de a decide când și cum să folosești AI, de a filtra informațiile generate și de a-ți pune propriile întrebări devine noul standard al inteligenței funcționale.

Așadar, titlurile senzaționaliste care afirmă că „ChatGPT îți putrezește creierul” simplifică excesiv o problemă complexă. Mai degrabă decât să demonizeze AI-ul, studiul MIT oferă un avertisment valoros: este esențial cum îl folosim, nu dacă îl folosim.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News