Lucian Duță, fostul șef al CNAS, a depus în instanță o solicitare ca procesul sa fie repus pe rol.
Lucian Duță, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare, a formulat o cerere pe care a depus-o la Curtea de Apel București, în care solicită repunerea pe rol a procesului, invocând decizia Curții Constituționale a României privind prescripția faptelor.
Acesta a depus cererea la câteva ore după ce CCR a luat decizia privind întreruperea prescripției.
„Soluția pe scurt: Amână pronunţarea şi redactarea pentru data de 28.VI.2022. Acordă termen intermediar la data de 31.V.2022, ora 14,00, cu citarea apelantului-intimat-inculpat Duţă Nicolae-Lucian şi încunoştinţarea apărătorului ales“, se arată în minuta instanței.
Aspectul de neconstituționalitate poate fi ușor remediat, dar intervenția unei discontinuități a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracțiunilor, transmite Parchetul General, după decizia CCR de joi.
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele precizări referitoare la efectele Deciziei Curții Constituționale din data de 26 mai 2022 de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal: Punerea în acord a dispozițiilor neconstituționale depinde de motivarea și criteriile reținute de curte. Avem, însă, un reper adecvat de reglementare, în dispozițiile vechiului Cod penal. De la acest punct, o intervenție de modificare credem că va fi simplă și trebuie adresată punctual, pentru această instituție importantă de drept”, transmite Parchetul general.
Potrivit sursei citate, consecințele, în cazul în care neconstituționalitatea va antrena încetarea efectelor art. 155 Cod penal, vor fi majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracțiune.
„Ar fi afectate infracțiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice, accidentele de circulație. În grupa de infracțiuni cu pedepse între 5 și 10 ani, pentru care prescripția generală este de 8 ani, sunt infracțiuni grave și a căror cercetare presupune perioade mai mari, în mod obiectiv: evaziunea fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție, traficul de persoane. Întreruperea termenului de prescripție și intervenția prescripției speciale constituie un factor de echilibru în filozofia stabilirii răspunderii penale, efectul general al reducerii limitelor de pedeapsă fiind echilibrat prin termenul prescripției speciale, care este dublul termenului de prescripție generală”, se arată în comunicat (citește mai mult AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News