€ 5.0896 →
|
$ 4.3449 →
|
Foto: Freepik
Pe fondul valului de caniculă anunțat pentru zilele următoare, devine tot mai evident că orașele mari, precum Bucureștiul, sunt vulnerabile la ceea ce specialiștii numesc efectul de insulă urbană de căldură.
În astfel de contexte, diferența dintre temperatura la soare și cea la umbră poate ajunge chiar și la 10°C, iar zonele fără vegetație și cu trafic intens devin adevărate cuptoare în aer liber.
Canicula, traficul și asfaltul încins
Un oraș cu o densitate mare de asfalt, beton și trafic rutier suferă mai mult în timpul verilor toride. Autoturismele nu doar că emit căldură directă, dar contribuie semnificativ și la poluarea aerului, accentuând senzația de disconfort termic. Un plan eficient de combatere a acestor efecte trebuie să includă măsuri care vizează reducerea traficului motorizat, dezvoltarea alternativelor sustenabile și creșterea suprafețelor verzi.
Pistele pentru biciclete — soluție ignorată?
Planul general de mobilitate urbană al Capitalei prevede extinderea rețelei de piste pentru biciclete, însă ritmul implementării este lent, iar conexiunile între sectoare rămân fragmentate. Lipsa unei infrastructuri coerente descurajează utilizarea mijloacelor alternative de transport, cum ar fi bicicleta sau trotineta electrică, iar acest lucru se reflectă direct în calitatea aerului și temperatura resimțită la nivelul solului.
Rolul spațiilor verzi în reducerea temperaturilor urbane
Potrivit studiilor realizate în marile metropole europene, o creștere cu doar 10% a suprafeței spațiilor verzi poate duce la o scădere cu 1-2°C a temperaturii medii la nivelul orașului. Copacii, în special cei plantați pe aliniamente stradale, contribuie la umbrirea trotuarelor, reducerea radiației solare și filtrarea particulelor fine din aer.
În acest context, un exemplu este autoritatea locala a Sectorului 3, care a implementat în ultimii ani un amplu program de plantare de arbori pe bulevarde în special pe marginea arterelor intens circulate. De asemenea, amenajarea de noi spații verzi și modernizarea celor existente au dus la o creștere vizibilă a zonelor umbrite și la îmbunătățirea microclimatului urban.
Fără a transforma Sectorul 3 într-un caz ideal, inițiativele locale pot oferi o direcție clară pentru celelalte sectoare: înverzirea unor parcări și benzi de tramvai, precum și introducerea unor sisteme inteligente de irigare pentru menținerea vegetației în sezonul cald sunt câteva din măsurile aplicate în acest zonă a Capitalei. Pe fondul accentuării fenomenelor climatice extreme, Bucureștiul are nevoie urgentă de o strategie coerentă care să coreleze combaterea poluării cu adaptarea la valurile de căldură. Spațiile verzi, mobilitatea alternativă și controlul traficului nu sunt doar măsuri ecologice, ci soluții directe pentru protejarea sănătății locuitorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Fiat Justitia, pereat mundus-adevăratul înțeles al expresiei care justifică protestele din Piața Victoriei
de Val Vâlcu
