Tensiunile geopolitice din Arctica cresc, după ce Washingtonul a readus în discuție preluarea Groenlandei, iar Franța anunță că lucrează cu partenerii europeni la un plan de răspuns în fața unei eventuale mișcări fără precedent a Statelor Unite.

Franţa colaborează cu partenerii la un plan privind modul de răspuns în cazul în care Statele Unite îşi pun în practică ameninţarea de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a declarat miercuri ministrul afacerilor externe, Jean-Noel Barrot, informează Reuters, conform Agerpres.

Barrot a declarat că subiectul va fi discutat la întâlnirea sa cu miniştrii de externe ai Germaniei şi Poloniei, care va avea loc mai târziu în cursul zilei.

Casa Albă nu exclude varianta militară

Casa Albă a declarat marţi că preşedintele Donald Trump discută opţiuni pentru dobândirea Groenlandei, inclusiv potenţiala utilizare a armatei americane, într-o revigorare a ambiţiei sale de a controla insula strategică, în ciuda obiecţiilor europene.

Avertismentul sever al Washingtonului a venit în ciuda faptului că Groenlanda și Danemarca au solicitat o întâlnire urgentă cu Statele Unite pentru a clarifica „neînțelegerile”.

Intervenția militară americană în Venezuela a reaprins planurile lui Trump privind teritoriul autonom danez din Arctica, care are zăcăminte neexploatate de pământuri rare și ar putea juca un rol vital pe măsură ce topirea ghețarilor polari deschide noi rute maritime.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că „achiziționarea Groenlandei este o prioritate de securitate națională a Statelor Unite”, pentru a descuraja adversari precum Rusia și China.

„Președintele și echipa sa discută o serie de opțiuni pentru a urmări acest important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, a declarat ea într-o declarație pentru AFP, conform France24.

Danemarca și Groenlanda cer clarificări urgente

Afirmațiile reînnoite ale lui Trump cu privire la autonomia Groenlandei au stârnit îngrijorări în Europa că alianța transatlantică cu Statele Unite ar putea fi pe cale să se destrame.

Anterior, Groenlanda și Danemarca au declarat că au solicitat o întâlnire urgentă cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta această problemă.

„Până în prezent, acest lucru nu a fost posibil”, a scris ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, pe rețelele de socializare, „în ciuda faptului că guvernele groenlandez și danez au solicitat o întâlnire la nivel ministerial pe tot parcursul anului 2025”.

Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a declarat că întâlnirea cu Rubio ar trebui să rezolve „anumite neînțelegeri”.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a insistat din nou că insula nu este de vânzare și că numai groenlandezii ar trebui să decidă viitorul acesteia.

Comentariile sale au venit după ce Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania s-au alăturat Danemarcei în declarația că vor apăra „principiile universale” ale „suveranității, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”.

„Pentru acest sprijin, doresc să îmi exprim cea mai profundă recunoștință”, a scris Nielsen pe rețelele de socializare.

NATO și securitatea arctică, în centrul discuțiilor

Washingtonul are deja o bază militară în Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori.

Trump a sugerat duminică că o decizie privind Groenlanda ar putea fi luată „în aproximativ două luni”, odată ce situația din Venezuela, unde forțele americane l-au arestat sâmbătă pe președintele Nicolas Maduro, se va stabiliza.

Declaratia comuna a liderilor europeni a calificat securitatea arctica drept „critica” pentru securitatea internationala si transatlantica.

Danemarca, inclusiv Groenlanda, face parte din NATO, se adauga in declaratie, care incurajeaza o abordare colectiva a securitatii in regiunea polara.

Declarația a fost semnată de prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul polonez Donald Tusk și prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez.

„Groenlanda aparține poporului său. Este de competența Danemarcei și a Groenlandei, și numai a acestora, să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Citește și: Casa Albă susține că nimeni nu va apăra Groenlanda în fața SUA

Însă Macron și Starmer au încercat să minimizeze problema, participând la negocierile de pace pentru Ucraina de la Paris, alături de trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și de ginerele acestuia, Jared Kushner.

„Nu îmi pot imagina un scenariu în care Statele Unite ale Americii ar fi puse în situația de a încălca suveranitatea daneză”, a declarat Macron.

Starmer a afirmat că și-a exprimat „clar” poziția în declarația comună, deși nu a reiterat această poziție în fața camerelor de filmat.

Trump a lansat ideea anexării Groenlandei încă din primul său mandat. Trump a afirmat că Danemarca nu poate asigura securitatea Groenlandei, spunând că a cumpărat recent doar o singură sanie trasă de câini.

Dar Copenhaga a investit masiv în securitate, alocând aproximativ 90 de miliarde de coroane (14 miliarde de dolari) în ultimul an.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News