Lumea la ofertă. Cum au ajuns Statele Unite să cumpere teritorii

Autor: Dana Mihai

Statele Unite şi-au extins teritoriul de-a lungul istoriei, prin achiziţii şi cesiuni care au modelat harta sa actuală, şi pe care acum aspiră să îl extindă din nou odată cu achiziţionarea Groenlandei, scrie miercuri EFE.

Preşedintele american Donald Trump ar fi dispus să cumpere Groenlanda, după cum a confirmat secretarul de stat Marco Rubio unui grup de legislatori. Rubio a adăugat că consilierii săi pregătesc un plan actualizat pentru a găsi o modalitate de a achiziţiona acest teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei.

În ultimii 200 de ani, acestea sunt principalele tranzacţii efectuate de administraţiile americane:

Cumpărarea Louisianei (1803)

În 1803, Statele Unite au achiziţionat vastul teritoriu Louisiana de la Franţa pentru 15 milioane de dolari. Acest acord, promovat de preşedintele Thomas Jefferson şi acceptat de Napoleon Bonaparte, a marcat începutul unei politici de creştere care a definit harta modernă a Statelor Unite.

Citește și: Schimb dur de replici, președintele Columbiei îl jignește pe Trump

Acordul a permis ţării să-şi dubleze suprafaţa şi să-şi consolideze expansiunea spre vest. SUA au încorporat aproape 1,3 milioane de kilometri pătraţi, reprezentând 23,3% din suprafaţa sa actuală.

Florida (1819)

Spania a cedat estul Floridei Statelor Unite prin Tratatul Adams-Onis, semnat în 1819 şi ratificat în 1821. Nu a fost o achiziţie directă cu plată în numerar, ci mai degrabă o cedare din partea Spaniei în schimbul a cinci milioane de dolari destinate soluţionării pretenţiilor cetăţenilor americani împotriva Spaniei.

Râurile Sabina şi Arkansas au fost alese ca graniţă între posesiunile spaniole şi americane, o linie de frontieră completată de zona delimitată de paralela 42.

Texas şi Cesiunea Mexicană (1845-1848)

Texas, care îşi declarase independenţa faţă de Mexic în 1836, s-a alăturat Statelor Unite în 1845.

La trei ani după războiul mexicano-american, Tratatul de la Guadalupe Hidalgo a stabilit aşa-numita Cesiune Mexicană: Mexicul a cedat vaste teritorii - astăzi California, Nevada, Utah, Arizona şi părţi din Colorado şi New Mexico - în schimbul a 15 milioane de dolari şi a plăţii unei datorii de 3,2 milioane de dolari.

Achiziţionarea Alaskăi (1867)

Achiziţionarea Alaskăi a fost finalizată la 18 octombrie 1867, când Rusia a vândut acest teritoriu Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 4,73 dolari pe kilometru pătrat.

Citește și: Groenlanda, noul epicentru al tensiunilor transatlantice: Europa se pregătește pentru scenariul Trump

Acordul a fost promovat de ţarul Alexandru al II-lea, care a căutat să împiedice Imperiul Britanic să cucerească regiunea după Războiul Crimeii.

Tranzacţia, considerată prima cedare de teritoriu de către Rusia, a fost ulterior văzută ca o eroare strategică, deoarece Alaska s-a dovedit a fi o zonă bogată în resurse naturale şi de o mare valoare geopolitică. La acea vreme, tranzacţia a fost criticată de presă şi de personalităţi precum Karl Marx.

Insulele Virgine (1917)

În 1917, Danemarca a vândut Indiile de Vest Daneze, cunoscute acum sub numele de Insulele Virgine Americane, Statelor Unite pentru 25 de milioane de dolari în aur. Tranzacţia a inclus insulele St. Thomas, St. John şi St. Croix, precum şi alte insule mai mici.

Tranzacţia a făcut parte din eforturile SUA de a-şi extinde influenţa în Caraibe începând cu 1867.

Alte teritorii achiziţionate

În 1898, după războiul cu Spania, Statele Unite au obţinut Puerto Rico şi Guam prin Tratatul de la Paris şi au anexat Hawaii în acelaşi an. Deşi nu toate aceste achiziţii au fost achiziţii directe, ele au făcut parte din expansiunea teritorială a ţării.

Iar acum Groenlanda

Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, Statele Unite şi-au manifestat interesul pentru achiziţionarea Groenlandei. Încă din 1946, preşedintele de atunci, Harry Truman, a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă.

Odată cu sosirea la putere a lui Donald Trump, în timpul primului său mandat (2017-2021), interesul pentru achiziţionarea teritoriului autonom al Danemarcei a fost reaprins.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a subliniat că "Groenlanda nu este de vânzare", un refuz care l-a determinat pe Trump să anuleze o vizită oficială planificată pentru septembrie 2019, generând o scurtă criză diplomatică.

În timpul celui de-al doilea mandat, republicanul şi-a reînviat ambiţia privind Groenlanda. În decembrie 2024, a declarat că "proprietatea şi controlul" insulei erau o "necesitate absolută" pentru securitatea naţională a SUA.

Miercuri, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că Trump "ar fi dispus să cumpere Groenlanda" şi că consilierii săi pregătesc un plan actualizat pentru achiziţionarea teritoriului.