Sfântul Ioan Botezătorul, unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătăți, are închinate mai multe zile de sărbătoare, prima fiind pe 7, imediat după sărbătoarea Botezului Domnului ianuarie.

Sfântul Ioan ocupă un loc aparte în calendarul ortodox și în cultura românească deoarece este considerat cel mai mare dintre profeți și „Înaintemergătorul Domnului”. Ziua sa este marcată nu doar prin slujbe religioase speciale, ci și prin numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație.

Cine a fost Sf. Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat ultimul și cel mai mare profet al Vechiului Testament, dar și cel care face legătura directă cu Noul Testament. Potrivit Sfintei Scripturi, el a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, rudenie cu Fecioara Maria. Nașterea sa a fost una minunată, întrucât părinții săi erau înaintați în vârstă și nu mai sperau să aibă copii.

Sfântul Ioan a trăit o viață de asceză severă în pustiu, hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică și purtând haine din păr de cămilă. Misiunea sa principală a fost aceea de a pregăti poporul pentru venirea lui Iisus Hristos, chemând oamenii la pocăință și botezându-i în apele Iordanului. Tot el este cel care L-a botezat pe Mântuitorul, motiv pentru care este numit „Botezătorul”.

Semnificația sărbătorii de pe 7 ianuarie

Sărbătoarea de pe 7 ianuarie este strâns legată de Bobotează (6 ianuarie) și subliniază rolul esențial al Sfântului Ioan în istoria mântuirii. Dacă Boboteaza marchează arătarea Sfintei Treimi, ziua următoare este dedicată celui care a făcut posibil acest moment, prin actul botezului.

Din punct de vedere teologic, Sfântul Ioan simbolizează smerenia absolută, fiind cel care a spus: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez”. Biserica îl cinstește ca model de curaj, adevăr și jertfă, întrucât nu s-a temut să mustre păcatul nici măcar în fața regelui Irod, fapt care i-a adus moartea prin decapitare.

Citește și: Agheasmă sau aghiasmă? Varianta corectă și originea cuvântului

Tradiții și superstiții de Sf. Ioan

În tradiția populară românească, ziua de Sfântul Ioan este asociată cu purificarea, sănătatea și belșugul. În multe zone ale țării, se obișnuiește stropirea cu apă sau chiar aruncarea simbolică în râu a celor care poartă numele sfântului, gest ce amintește de botezul în Iordan și care se crede că aduce noroc și protecție.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți, să împrumuți bani sau să refuzi o urare, pentru că tot anul vei avea parte de neînțelegeri. Totodată, gospodarii cred că vremea din ziua de Sfântul Ioan prevestește cum va fi anul agricol: dacă este senin, va fi un an bogat.

Rugăciune către Sf. Ioan

Credincioșii se roagă Sfântului Ioan Botezătorul pentru sănătate, curățirea sufletului și întărirea credinței:

„Sfinte Proorocule și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, Ioane, nu ne pricepem a te lăuda după vrednicie, pentru mulțimea minunilor tale. Ci ca cel ce ai născut din cea stearpă și ai propovăduit pe Cel născut din Fecioară, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Tu, care ai fost glasul celui ce strigă în pustie și ai pregătit calea Domnului, luminează-ne și pe noi cu pocăință adevărată. Îndreptează pașii noștri pe calea poruncilor lui Dumnezeu și curățește inimile noastre de toată întinăciunea păcatului.

Roagă-te pentru noi, Sfinte Ioane, ca să dobândim milă în Ziua Judecății și să ne învrednicim Împărăției cerurilor, prin harul și iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos. Amin.”

Nume românești sărbătorite de Sf. Ioan Botezătorul

Ziua de 7 ianuarie este una dintre cele mai importante onomastice din România, în care își sărbătoresc numele mii de persoane care poartă nume derivate din Ioan, precum: