Invitat la emisiunea "Ce se întâmplă", la DC News, Costel Vânătoru a vorbit despre problema dăunătorilor care au invadat agricultura românească imediat după anii 1990, când se pare că, potrivit cercetătorului Costel Vânatoru, declinul agriculturii autohtone, pe lângă alți factori, a fost cauzat și de pierderea sau renunțarea la semințele românești în favoarea celor de import considerate vectori pentru transmiterea unor boli și dăunători.
Apariția dăunătorilor din agricultur, sabotaj economic?
Aceasta este una dintre întrebările adresate de către jurnalistul Răzvan Dumitrescu cercetătorului Costel Vânătoru.
”Aceleași firme producătoare de îngrășăminte produc și substanțele pentru combaterea acestor boli și dăunători. Practic vorbim de concepte bine puse la punct în afara țării care au tot pachetul: produc semințe, produc îngrășăminte, substanțe de combatere a dăunătorilor. Deci cu siguranță vectorul principal este sămânța care transferă cel mai ușor o boală sau un dăunător dintr-un loc în altul. Noi nu am vegheat foarte bine ca să ne protejăm”, declară Costel Vânătorul.
Având în vedere că România importă majoritatea semințelor, e mult mai probabil să contaminezi cu un dăunător. Întrebarea care a venit din partea jurnalistului Răzvan Dumitrescu a fost: ”Avem laboratoare care să verifice aceste semințe?”.
”Sigur, avem laboratoare, dar cu toate acestea este foarte greu să depistezi pentru că, fiind în Uniunea Europeană, odată ce o sămânță a fost certificată si analizată într-un stat membru poate să pătrundă cu ușurință în țară. Și din afara UE sunt importuri de semințe și resurse genetice și de aceea și circulația bolilor și dăunătorilor se face cu mare rapiditate”, declară Costel Vânătoru .
”Cheltuim foarte mulți bani și suntem expuși la mari pericole”
”Cheltuim foarte mulți bani și suntem expuși la mari pericole. Așa a fost expusă pomicultura. După 1990, a apărut focarul bacterian și toată pomicultura noastră a fost pusă pe chituci”, a declarat Costel Vânătoru.
Cum de pomicultura românească s-a ”îmbolnăvit” subit imediat după anii 1990
De multe ori, am auzit această formă de afirmație care, cel puțin din punct de vedere temporal, situează pe axa cronologică fie o întâmplare, o problemă sau un eveniment după anii 1990.
”Erau bine puse la punct sistemele de apărare până în 1990. Era un control serios, până în 1990, pe zona aceasta și, de aceea, după 1990, ne-am bucurat de această libertate însă, sigur, suntem dispuși la mari pericole. Și asta e chiar o treabă foarte serioasă în zona aceasta și este unul din factorii care depreciază și autenticitatea semințelor.
Atunci când am apreciat că este nevoie de această bancă de gene, pe lângă faptul că, iată, păstrăm acolo resurse genetice pe termen mediu și lung, am arătat că aceste resurse genetice naționale, acest tezaur național este expus la mari pericole. Primul ar fi schimbările climatice, cu efecte devastatoare, pe urma avem industria chimică pe care o folosim în agricultură.
Avem, de asemenea, importurile de semințe, plantele invazive, importurile de semințe. Chiar dacă importăm o sămânță sănătoasă și o cultivăm în România și în vecinătatea lanului respectiv avem o altă cultură cu un soi românesc, atunci albina va transfera polen de pe o plantă pe alta și sigur, soiul nostru românesc își va pierde autenticitatea”, a concluzionat cercetătorul Costel Vânătoru.
Citește și...
România a pierdut un tezaur inestimabil, greu de cuantificat în bani. Cercetătorul Costel Vânătoru vine cu cifre
„Am aflat, documentându-mă, că, în ultimii aproape 30 de ani, România a pierdut peste 2.600 de soiuri tradiționale din legumicultura noastră. Este uriaș cifra asta! Vrem detalii, domnule Vânătoru“, a spus Răzvan Dumitrescu.
„Așa este. Am pierdut foarte mult în zona aceasta a resurselor genetice vegetale și în special în legumicultură, un domeniu pe care zic eu că îl cunosc, pentru că activez în cercetare de peste 36 de ani. Am făcut un studiu, am avut la dispoziție câteva cataloage oficiale inaugurate de Ministerul Agriculturii, iar în urma acestui studiu a reieșit că peste 2.600 de soiuri au dispărut, practic le-am pierdut.
De precizat că acest studiu nu a fost făcut în profunzime, nu am avut toate cataloagele elaborate de Ministerul Agriculturii, în special după 1990. Cu siguranță, numărul soiurilor este mult mai mare. Noi am pierdut foarte mult, am pierdut un tezaur inestimabil, greu de cuantificat în bani, resurse genetice valoroase care, sigur, au fost semănate de Dumnezeu pe acest pământ au fost aduse cu mult drag de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri. Le-au iubit, le-au șlefuit, le-au cultivat și sigur că acest tezaur a fost lăsat de izbeliște. De aceea, iată că eu am identificat 2.600 de soiuri...citește întreaga știre AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
