Adevărul despre ce mâncăm local. Expertul Costel Vînătoru de la Banca de Resurse: O să atrag multe critici, dar așa e mai mult de 50%...

Autor: Anca Murgoci

Potrivit directorului BRGV, Costel Vînătoru, seminţele de calitate au tarife ridicate şi uneori pot fi achiziţionate la bucată. În contextul în care primăvara şi toamna există un interes ridicat din partea cultivatorilor de a cumpăra seminţe care să le o ofere posibilitatea de a obţine culturi productive, la nivelul ţării ar trebui dezvoltată o strategie naţională în sprijinul acestora.

"Când vorbim de seminţe, vorbim de cea mai importantă verigă care condiţionează producţia. O sămânţă bună, de calitate oferă speranţa de a obţine ceva, o sămânţă de proastă calitate, chiar dacă beneficiază de cele mai înalte tehnologii şi de condiţii climatice optime, poate determina o producţie scăzută şi de multă ori de slabă calitate. Seminţele acum au început să fie vândute la preţuri foarte mari, erau vândute la gram unele dintre ele, acum seminţele de plante legumicole cele mai cultivate, tomate, ardei, vinete se vând şi la bucată, pentru că o parte dintre companii pun mare preţ pe calitatea seminţelor iar seminţele de foarte bună calitate costă. S-a dezvoltat în zona aceasta o afacere destul de bine pusă la punct în care România a cedat, nu a fost şi nici nu este bine pregătită, nu are o strategie naţională de producere de seminţe, de dezvoltare a acestui sector. În trecut, România aducea foarte mulţi bani prin exportul de seminţe, produceam chiar şi pentru Olanda, patria horticulturii şi a legumiculturii", a declarat Costel Vînătoru.

O strategie de producere a seminţelor, ar putea fi echivalentă şi cu un grad mai ridicat de securitate împotriva unor boli sau dăunători care afectează culturile agricole, în special cele din sectorul legumicol.

"Trebuie să ştim că foarte multe boli se transmit din generaţie în generaţie sau ajung în sol prin intermediul seminţelor. Acum avem mari probleme pentru că neavând o strategie de producere a seminţelor, nu am fost bine pregătiţi în zona aceasta de biosecuritate iar prin intermediul unor seminţe au pătruns boli şi dăunători care s-au instalat în cultură, greu de combătut iar cei care le folosesc trebuie să cumpere şi substanţe de combatere a acestor patogeni care sunt scumpe, cresc costul, să nu mai vorbim că ajung în sol, în mediu sau chiar în produsul pe care noi îl consumăm. Tristeţea noastră este că nu se pune accent pe dezvoltarea unui sector de producere a seminţelor româneşti, pentru că avem creaţii valoroase care merită a fi cultivate pe scară largă în România, chiar dacă cercetarea nu a fost bine finanţată şi am pierdut foarte mult din competiţia cu cercetarea din afară şi companiile străine", a precizat cercetătorul.

BRGV Buzău este banca de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.

"Noi nu avem capacitatea de a produce seminţe pe deoparte pentru că misiunea principală a BRGV este de a conserva aceste resurse pe termen mediu şi lung, lipsa de personal ne împiedică să producem cantităţi mai mari de seminţe şi există o lipsă a unei strategii de dezvoltare încurajate prin politici agricole pentru a avea fermieri producători de seminţe în România. Din puţinul nostru, acolo unde s-a putut, am oferit promoţional fermierilor câteva mii de pliculeţe cu seminţe din soiurile pe care le-am avut şi rezultatele sunt încurajatoare. O sămânţă valoroasă este aceea care este autentică, un soi care este înscris în catalogul naţional şi european. Autenticitatea înseamnă că soiul are o fişă privind caracteristicile sale, trebuie să fie productiv, cu fructe de calitate, gust, aromă, capacitate nutriţională, trebuie luată în calcul timpurietatea. Dacă reuşim să obţinem un soi cu timpurietate ridicată, se pot evita substanţele acestea care conduc la maturarea fructelor", subliniază Costel Vînătoru.

BRGV recomandă cultivatorilor să acorde o atenţie deosebită atunci când achiziţionează seminţe, pe care ulterior le vor cultiva. Anumite informaţii pot fi determinante în alegerea unor soiuri de calitate sau, din contră pot ridica semne de întrebare.

"Când cultivatorii se gândesc să îşi pună legume merg în magazine care desfac seminţe. Prima cheie de atracţie este frumuseţea plicului, după aceea inscripţiile de pe spate. Am văzut soi de varză extra-timpuriu, perioada de vegetaţie, de la semănat, la recoltat 30-35 de zile. Atunci am rămas fără cuvinte ştiind că în realitate ai nevoie de această perioadă doar pentru producerea răsadului, nicidecum să recoltezi o varză. Aceste date atrag pe foarte mulţi, profesioniştii însă ştiu ce se întâmplă în realitate. Ar trebui să avem loturi demonstrative, loturi semincere şi atunci fermierul şi-ar alege un soi pe care doreşte să-l cultive. Cultivatorul ar trebui să nu rişte ceva ce nu cunoaşte, ar trebui să testeze câteva plante şi apoi să gândească la o cultură mai mare. Dacă mă întrebaţi pe mine, deşi poate o să atrag multe critici, poate mai mult de 50% din sămânţa care este folosită în România, este sub normele de a fi pusă în brazdă. Nu vorbesc despre respectarea legislaţiei privind ambalarea, analiza de laborator, germinaţie. Vorbim însă de mesajul genetic, adică selecţia conservativă care să îi menţină autenticitatea şi puterea de producţie şi atunci foarte multe seminţe ajung în piaţă fără a trece printr-un program riguros de selecţie conservativă", a conchis directorul instituţiei pentru Agerpres.

BRGV Buzău are biobancate până în prezent peste 20.000 de soiuri de plante legumicole, floricole, aromatice şi medicinale care se află în diverse stadii de ameliorare.