EXCLUSIV 70.000 de euro și nimic de cumpărat: paradoxul Noua Casă. Schimbarea care trebuie să vină pentru românii care vor un apartament
Programul guvernamental Noua Casă 2025 a devenit oficial operațional în luna aprilie, odată cu alocarea plafonului de garantare de 500 de milioane de lei, aprobat de Ministerul de Finanțe, celor 13 finanțatori înscriși în program. Deși păstrează aceleași condiții de creditare ca în anii anteriori, inclusiv avansul minim de 5% pentru locuințele de până la 70.000 de euro, realitatea pieței imobiliare și a contextului economic actual ridică serioase semne de întrebare privind eficiența sa. Cătălin Leonte, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), a vorbit într-o emisiune DC News despre dificultățile tot mai evidente cu care se confruntă programul.
Directorul general al FNGCIMM subliniază că Programul Noua Casă 2025 nu aduce modificări față de anul anterior, fiind „o copie fidelă a programului pe anul anterior”. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra faptului că rolul instituției pe care o conduce este acela de a furniza autorităților, în special Ministerului de Finanțe, feedback-ul din piață privind funcționarea acestui mecanism.
Unul dintre principalele obstacole în calea potențialilor beneficiari este creșterea accentuată a dobânzilor. „De la un ROBOR de 2,5-2,6%, vorbim acum despre un ROBOR de peste 7%”, a explicat Leonte. Această evoluție a condus la o creștere semnificativă a costurilor totale ale creditelor, ceea ce a limitat drastic accesul populației la finanțare. „Una era să vorbești despre un 4,9-4,7%, până în 5% și una este să vorbești acum de 8-9%”, a precizat directorul FNGCIMM, adăugând că diferențele nu sunt doar procentuale, ci se traduc în sume consistente pe care clientul trebuie să le suporte lunar.
Scăderea interesului pentru program este evidentă și din datele concrete privind numărul de credite acordate. Potrivit lui Leonte, „de la 100 de credite acordate înainte să înceapă războiul din Ucraina, acum se mai dau vreo 5”. Această scădere abruptă este pusă nu doar pe seama dobânzilor ridicate, ci și a contextului economic și geopolitic instabil. În astfel de perioade, oamenii devin reticenți în fața unor angajamente financiare pe termen lung. „În perioade de criză stai și aștepți un pic dacă să te angajezi sau nu într-o investiție de anvergură care să presupună ca vreo 20-25-30 de ani să fii legat de contractul respectiv, chiar dacă asta înseamnă o casă”, a spus Leonte.
Pe lângă dobânzile mari, un alt aspect care îngreunează accesul la program îl reprezintă creșterea accelerată a prețurilor imobiliare, mai ales în marile orașe. Plafonul de 70.000 de euro, pentru care se poate obține un credit cu avans de doar 5%, a devenit în prezent insuficient pentru a acoperi costul unei locuințe decente. „Nu mai cumperi nimic cu 70.000 de euro și suma ar trebui să fie majorată”, a explicat reprezentantul FNGCIMM. În acest sens, instituția intenționează să transmită Ministerului de Finanțe propunerea de ajustare a pragului minim, pentru a crește accesibilitatea programului către o categorie mai largă de populație.
Ascultă mai multe aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Legătura între atacul asupra Iranului și distrugerea bombardierelor strategice din Rusia de Val Vâlcu
