Referindu-se la proiectul legislativ ce ar urma să fie prezentat săptămâna aceasta de Comisia Europeană privind un ajutor lunar de 1,5 miliarde de dolari pentru a acoperi necesităţile financiare ale ţării devastate de război, Peter Szijjarto a amintit, în cadrul unei reuniuni a şefilor diplomaţiilor din Iniţiativa Central-Europeană, că Ungaria a susţinut "cu zeci şi sute de milioane de euro" instituţiile medicale, de învăţământ, culturale şi religioase din Ucraina încă înainte de război.
"Suntem gata să continuăm să susţinem Ucraina pe baza unui acord bilateral", a precizat el.
În acelaşi timp, a notat ministrul, Ungaria "categoric nu va susţine un împrumut comun al UE" în acest scop deoarece "am mai făcut acest lucru o dată. Am susţinut împrumutul comun al UE din timpul pandemiei şi a fost mai mult decât suficient", a insistat Szijjarto.
Ministrul de externe ungar a mai afirmat, referitor la sancţiunile adoptate împotriva Rusiei în răspuns la atacul său din Ucraina, că măsurile au avut efectul opus celui promis la implementarea lor: "Brutalitatea războiului creşte şi economia europeană, mai curând decât cea rusă, a fost pusă în genunchi", a spus el.
Szijjarto a dat ca exemplu creşterea costurilor energetice pentru Ungaria, care anul trecut a cheltuit 7 miliarde de euro pe importuri de energie, sumă care anul acesta a crescut la 19 miliarde şi este de aşteptat să ajungă la circa 29 de miliarde de euro în 2023.
"Trebuie să admitem faptul că aceste măsuri esenţialmente au eşuat. Economia europeană suferă şi pare limpede cine are de profitat", a adăugat ministrul.
Guvernul nu va permite ca ungurii să fie făcuţi să plătească preţul războiului şi consideră că pacea este singura soluţie, a subliniat el.
Peter Szijjarto a mai afirmat că Ungaria se află şi sub o dublă presiune a migraţiei, ceea ce creează un risc semnificativ de securitate. Potrivit acestuia, Ungaria a acceptat până acum circa 1 milion de refugiaţi ucraineni şi circa 1.300 de şcoli şi grădiniţe au preluat copii ucraineni.
Totodată, "putem spune fără exagerare că graniţa noastră de sud este sub asediu", a adăugat ministrul ungar de externe, menţionând că autorităţile au împiedicat până acum în acest an circa 230.000 de intrări ilegale.
Cifrele de acum sunt "similare celor din timpul crizei migraţiei din 2015, iar unii dintre cei care vin se atacă unii pe alţii şi atacă gărzile de frontieră cu arme", timp în care, potrivit lui Szijjarto, Bruxellesul îşi continuă "abordarea ipocrită, încurajându-i pe migranţi să vină spre Europa şi întreţinând astfel modelul de afaceri al traficanţilor de persoane, ceea ce este inacceptabil", a consemnat MTI.
Ungaria, distanțare de Rusia. Budapesta consideră „incorectă” aluzia lui Putin privitoare la faptul că ar avea pretenții teritoriale de la Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria ia răspuns lui Vladimir Putin, după ce acesta a insinuat că Ungaria, Polonia și România au pretenții teritoriale față de Ucraina:
„Nu considerăm corecte declaraţiile care adâncesc conflictul militar. În loc de astfel de declaraţii, avem nevoie de o încetare imediată a focului şi de negocieri de pace”, a declarat Ministerul de Externe ungar, transmite Ukrinform, cu referire la publicația maghiară Index, citat de Libertatea Cuvântului.
După cum s-a relatat, în discursul său cu ocazia așa-zisei zile a unității naționale din 4 noiembrie, Vladimir Putin a acuzat Polonia, România și Ungaria că încearcă să „reîntoarcă teritoriile Ucrainei pe care S*alin le-a luat de la ei după cel de-al Doilea Război Mondial”.
Vladimir Putin a acuzat România și Polonia că ar avea „pretenții teritoriale în Ucraina”, și, în pofida agresiunii brutale și neprovocate a Rusiei în Ucraina, „doar Moscova poate asigura suveranitatea și statalitatea Kievului”.
„Teritoriile din vestul Ucrainei au fost luate cu forța de la Ungaria, România și Polonia. Sunt situații complet diferite. (...) Acum vedem că liderii Poloniei și Ucrainei se îmbrățișează. Dar ideea trăiește, ideea de absorbi Ucraina nu a dispărut”, a declarat Vladimir Putin, în timpul unei întrevederi oficiale în cursul acestei săptămâni.
MAE român a reacționat și a respins insinuările președintelui rus cu privire la faptul că țara noastră ar avea pretenții teritoriale asupra Ucrainei, victimă a unei agresiuni majore ruse în urma invaziei fără precedent după ce de-al Doilea Război Mondial încoace în Europa.
Diplomația română a subliniat totodată că „războiul de agresiune declanșat de Rusia la 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei” și și-a reafirmat susținerea pentru frontierele recunoscute internațional ale Ucrainei.
Redăm integral comunicatul MAE ca urmare a declarațiilor președintelui rus Vladimir Putin:
Ministerul Afacerilor Externe al României respinge aserțiunile exprimate de Președintele Federației Ruse în discursul susținut cu ocazia Zilei Unității Naționale, care induc în mod fals ideea că România ar avea pretenții teritoriale față de Ucraina.
MAE subliniază că războiul de agresiune declanșat de Rusia la 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
