Alături de cele două grupări, pe lista mai figurează echipele italiene precum Juventus Torino, Inter Milano şi AS Roma, conform ziarului Daily Mail.
Alte zece cluburi, între care şi Arsenal Londra, sunt sub supraveghere în ceea ce priveşte ultimul sezon, însă mai au încă timp să-şi prezinte conturile actualizate şi regularizate.
Sezonul în care au fost comise neregulile privind controlul economic coincide cu sosirea şi explozia pandemiei de Covid-19.
Regulile UEFA permit doar pierderi de 30 de milioane de euro pe parcursul a trei ani, dar cele legate de Covid şi cheltuielile pentru fotbalul feminin sau fotbalul de bază pot justifica o creştere, scrie la rândul său cotidianul spaniol AS.
În principiu, sancţiunile vor fi economice şi urmează să fie convenite cu cluburile. În cazul în care nu se ajunge la un acord, acestea vor fi rezolvate unilateral de către UEFA. Se presupune că aşa vor sta lucrurile şi în cazul cluburilor FC Barcelona şi Juventus Torino, care nu au în prezent o relaţie bună cu forul fotbalistic continental din cauză că susţin în continuare crearea unei Super Ligi, împreună cu Real Madrid.
Acest sezon va fi ultimul conform regulilor actuale ale Fair Play-ului Financiar. Din 2023, UEFA va introduce un nou sistem, care va limita cheltuielile cluburilor la un procent din veniturile lor într-un an calendaristic pentru salariile jucătorilor, transferuri şi comisioane către agenţi. Organismul european va introduce o limită de 90% în 2023, 80% în 2024 şi 70% din 2025.
Qatarul a expulzat zeci de muncitori străini care şi-au cerut salariile neplătite pentru munca prestată la organizarea Campionatului Mondial de Fotbal
Autorităţile de la Doha, criticate în mod regulat de ONG-urile internaţionale pentru modul în care tratează sute de mii de muncitori din Asia, în special pe şantierele majore ale Cupei Mondiale 2022, au confirmat reţinerea manifestanţilor, dar au refuzat să spună dacă unii dintre ei au fost expulzaţi.
În timpul unui protest din 14 august, cel puţin 60 de muncitori - dintre care unii nu fuseseră plătiţi timp de şapte luni - au blocat traficul în afara companiei Al Bandary din Doha, se precizează într-un comunicat al Equidem, o organizaţie de consultanţă, specializată în drepturile omului şi dreptul muncii, cu sediul la Londra.
'Am vorbit cu muncitorii care protestau şi cu unul dintre aceştia care a fost deportat în Nepal. Am confirmat că s-a întors acasă şi că şi alţii, din Nepal, Bangladesh, India, Egipt şi Filipine, au fost deportaţi', a declarat directorul executiv al Equidem, Mustafa Qadri. Guvernul Qatarului a precizat duminică, într-un comunicat, că 'un număr de protestatari au fost arestaţi pentru încălcarea legilor de securitate publică'.
'O minoritate de persoane care nu au protestat în mod paşnic şi au acţionat încălcând legile siguranţei publice sunt expuse riscului de deportare prin ordin judecătoresc', a menţionat executivul qatarian, fără să ofere numărul muncitorilor vizaţi.
Ministerul Muncii din Qatar a afirmat, la rândul său, că a plătit salariile lucrătorilor de la Al Bandary, fără alte detalii. Ministerul a adăugat că au fost luate 'măsuri' împotriva companiei, care era deja cercetată pentru neplata salariilor.
Cupa Mondială de fotbal, ediţia 2022, începe pe 20 noiembrie în micul emirat bogat în gaze, urmând să se încheie pe 18 decembrie.
Grupurile pentru drepturile omului şi-au intensificat campaniile înainte de Cupa Mondială şi au cerut FIFA să plătească despăgubiri lucrătorilor. Însă Qatarul se apără subliniind că a luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor muncitorilor străini, prin impunerea unui salariu minim şi prin interzicerea comportamentului dictatorial avut anterior de anumiţi angajatori, care i-au împiedicat pe angajaţii lor să părăsească ţara sau să-şi schimbe locul de muncă, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
