EXCLUSIV  Tornade în România - cum şi unde se formează. Florinela Georgescu, ANM: Asta se întâmplă la noi

Eduard Pascu / 30 iun 2019 / 14:07 Salveaza PDF Comentarii
Tornada
Descriere foto: Tornada

Florinela Georgescu, director ANM, a explicat pentru cititorii DCNews importanța perdelelor de vegetație în evoluția fenomenelor climatologice și modul de creare al tornadelor.

"Specificul instablității atmosferice, specificul furtunilor de vară. De foarte multe ori acestea se dezvoltă în aceeași masă de aer. Adică nu există acel front atmosferic de care vorbeam, ci în cadrul aceleiași mase de aer, se dezvoltă fenomene severe, favorizate de un context la scară mare dar și de ce se întâmplă pe arii mici. Contextul la scară mare, aceste ultime săptămâni și mă refer aici de la sfâșitul primei decade a lunii mai și până acum, a constat în faptul că la nivelul solului, presiunea atmosferică a fost destul de scăzută, fără a fi organizată, deci fără a fi acei cicloni de care mai vorbim noi când sunt furtuni, iar în straturile mai înalte a stagnat, foarte mult timp, deasupra țării noastre o masă de aer rece. Rece sus și cald și umed jos sunt condițiile dezvoltării instabilității atmosferice, uneori cu manifestări severe.

Modelele numerice cu ajutorul cărora facem prognoza... cum funcționează: ele fac estimări a ceea ce urmează a se întâmpla, prin a media evoluția parametrilor meteorologici pe o arie care reprezintă rezoluția modelului. Deci cu cât modelul este mai performant el reușește să medieze ce urmează a se întâmpla, pe o arie din ce în ce mai mică. De exemplu pe o arie de 3x3 kilometri, înseamnă 9 km pătrați. Sub acești 9 km pătrați, la o arie mai micuță, fenomenul este mediat. Asta apropos de ce poate face o prognoză. Însă, în realitate, acea mediere înseamnă că pot să am dezvoltări ale norilor, foarte justificate din cauza evoluției parametrilor meteo, dar pe care modularea sau ecuațiile modelului nu le mai poate rezolva la scară atât de fină.

În situația actuală nu suntem în măsură să spunem că la ora 9.05 se dezvoltă sistemul noros deasupra Bucureștiului, la 9.10 începe să plouă și plouă torențial până la 9.20, nu. Știința meteorologică, în acest moment, nu este atât de performantă, în schimb, repet, există contextul general al instabilității atmosferice, pe care îl găsim în prognozele date cu câteva zile înainte și apoi, pe măsură ce ne apropiem, prognoza este cea mai rafinată", a explicat directorul Administrației Naționale de Meteorologie.

Bărăganul are toate proprietățile pentru a dezvolta tornadele

 

"Perdelele de pădure reglează circuitul apei. Lipsa vegetației la sol are noimă din punct de vedere al efectelor. Dacă este o localitate care este în preajma unui deal, ea este într-o vale și dealurile din jur sunt despădurite, în cazul unei ploi torențiale, pe lângă apa care se adună din ploaie contribuie și apa care se scurge pe versanții despăduriți. Dacă ar fi împăduriți, această scurgere ar fi mult mai slabă.

Pe de altă parte cum este în Bărăgan, un spațiu larg, fără nimic în cale, fără nici un obstacol de vegetație, nu e bine nici iarna, nici vara. Vara nu este bine pentru că lasă loc de desfășurare sau de amplificare a unor manifestări extreme care altfel ar fi puțin domolite. Zic aici de tornade. Se știe faptul că în Statele Unite, pe acea celebră alee a tornadelor, apare într-o zonă largă, mare de teren, în care se ciocnesc două mase, la scară mare, de aer cu carcateristici foarte diferite și care au loc să evolueze acolo și să declanșeze apariția tornadelor, în extrema fenomenelor convective, pentru că nu întâlnesc în cale nimic. Deci nu este un relief care să fragmenteze un pic câmpurile meteo. Relief sau vegetație importantă și așa mai departe. Cam asta se întâmplă și la noi, în partea de est a Munteniei, Dobrogea continentală...

Sunt foarte puține zone care să fragmenteze câmpul. Adică un vânt intens, dacă ar întâlni în cale o pădurice ar fi oprit, ar fi fragmentat, ar fi deviată direcția dominantă a vântului. La fel câmpul de umezeală s-ar simți categoric în influența vegetației. Din câmpul de umezeală rezultă influența asupra câmpului de temperatură, condițiile de la sol care ar putea să declanșeze mișcările ascendente, acelea care formează norii... Una este să ai jos un teren negru gol și alta este să ai o pădure, apropos de creșterea temperaturii la nivelul solului și apoi distribuția pe verticală a umezelii și temperaturii care creează formațiunile noroase", a explicat Florinela Georgescu.                         

Vezi și: Anul 2019, ploi torenţiale şi inundaţii. Florinela Georgescu, ANM: Efecte imediate. Nu poţi decât să-ţi aperi viaţa


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26