Spania a refuzat să sprijine indirect SUA în operațiunea militară din Iran, decizie care l-a deranjat vizibil pe președintele american Donald Trump. Dar Madridul își continuă, astfel, politica externă abordată încă din Al Doilea Război Mondial.

Spania a anunțat, luni, 2 martie, că nu va sprijini acțiunile militare întreprinse de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și că nu va autoriza utilizarea bazelor spaniole pentru astfel de operațiuni. Acest lucru l-a deranjat vizibil pe președintele american Donald Trump, care a declarat, astăzi, că „va încheia toate schimburile comerciale” cu această țară.

Spania și poziția sa în Al Doilea Război Mondial

Dar poziția actuală a Spaniei nu este, în fapt, surprinzătoare, dacă luăm în calcul poziția sa în deflagrația globală din secolul trecut - Al Doilea Război Mondial. Atunci, Spania decidea, sub conducerea generalului Francisco Franco, să-și mențină neutralitatea în conflict. Ea nu s-a implicat în luptele directe dintre Puterile Axei și Aliați. Deși devenea între 1940 și 1943 stat „non-beligerant” - adică nu complet neutru, dar nici în război - Spania reușea să rămână undeva la mijloc, între cele două tabere: ajută Germania nazistă să-i folosească porturile și exportă wolfram, un mineral critic pentru producția de blindaje, dar păstrează relații diplomatice cu Londra și negociază în secret cu SUA.

De menționat, însă, este că Franco a trimis totuși aproximativ 45.000 de voluntari - oficial „independenți” de statul spaniol - (Divizia Albastră) să lupte alături de germani pe Frontul de Est împotriva Uniunii Sovietice, o formă de sprijin ideologic și militar indirect. De asemenea, de amintit sunt efectele dezastruoase ale Războiului Civil din Spania (1936-1939), care au creat, cumva, un context favorabil conducerii de atunci de a nu se implica direct în conflict. Astfel, Spania și-a menținut poziția neutră în război.

Spaniolii nu susțin operațiunea lui Trump în Iran. Vor respectarea dreptului internațional

Și pare că, la peste opt decenii distanță, Spania ia decizia să-și păstreze tradiția de non-aliniere în conflictele externe. Atât ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, cât și ministrul Apărării, Margarita Robles, au cerut respectarea dreptului internațional - un concept despre care Trump spunea, în ianuarie 2026, că „nu îi pasă” - și au avertizat că logica violenței duce doar la o escaladare suplimentară.

În mod clar, nu este prima poziție a Spaniei care „supără” administrația de la Casa Albă. Madridul a rămas ținta criticilor de la Washington, după ce a refuzat, în vara lui 2025, să majoreze contribuția la bugetul de apărare al NATO de la 2% din PIB la 5%. Doar ea a prezentat o decizie opusă de cea a celorlalte state membre ale alianței, care au fost de acord cu hotărârea.

Spania a devenit membru NATO în anul 1982.

Citește și: Avioane americane au părăsit bazele din Spania, după ce Madridul a refuzat să susțină atacul SUA contra Iranului

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News