EXCLUSIV  Sfărâmarea Uniunii Europene îmbracă anul acesta miză electorală

Ionuț Stroe / 15 Martie 2017 / 12:02 Salveaza PDF Comentarii

Deputatul PNL Ionuţ Stroe, preşedintele filialei Craiova, a explicat într-un editorial pentru DC News, contextul politic actual din Europa și importanța poziției pe care România o va avea în toată această conjunctură.

Sfărâmarea Uniunii Europene, miză electorală

Politica externă a României atinge în 2017 un punct de interes maxim. Un moment de cotitură în dezvoltarea şi parcursul ulterior al ţării noastre îl va reprezenta felul în care se va negocia, va anticipa şi se va pregăti România pentru ceea se prefigurează în Europa. Că ne place sau nu, că suntem sau nu suntem de acord, ieşirea Marii Britanii a declanşat un proces ireversibil care produce consecinţe concrete pentru cetăţenii UE, inclusiv pentru români, mult mai devreme decât se anticipa. Propunerea neașteptată și nedorită de a avea o Uniune Europeană cu mai multe viteze arată clar primul test de tratare diferenţiată a ţărilor care au rămas în Uniunea Europeană, înainte chiar să înceapă şi eventual să se şi încheie procesul de ieşire din UE al britanicilor.

Liderii UE ar fi trebuit să refacă unitatea grupului țărilor membre pentru a continua proiectul comun, nu să propună scenarii care au ca ipoteze de lucru destrămarea, mai ales cand UE este în pericol.

"To Whom It May Concern"

Impersonal şi rece începe mesajul țărilor puternice din UE transmis mai voalat sau mai direct celor din Estul Europei accentuând de fapt ideea că acestea au fost duse în spate de țările mai dezvoltate şi, dacă mai vor să fie asociate cu ei, atunci n-au decât să accepte ce li se va propune.

Aşa numita "reformă a Uniunii Europene" se va întâmpla, sunt sigur, ea va fi forţată de evenimentele și procesele electorale care se desfăşoară în ţările europene. Poate că va fi o reformă de catifea - pe principiul nu vă forţăm să acceptaţi condiţiile noastre dar vom avea grijă să „încuviințam sau să conditionăm" viitoarea noastră relație. Poate că este şi hiperbolizată electoral. Cert este însă că Europa va suferi modificări pentru care România trebuie să fie pregătită, rapid adaptabilă şi cel puţin cu un pas înaintea altora. În contextul în care partidul majoritar din arcul guvernamental, respectiv PSD are o orientare si o politică externă lipsită de consistență, sau mai degraba suspicios de irelevantă în relația cu UE, interesele ţării noastre în raport cu UE devin uşor-uşor o problemă fierbinte.

Alegerile din Olanda, Franța şi Germania vor dicta cursul

Astăzi în Olanda au loc alegeri parlamentare. Primele dintr-o serie de alegeri care vor marca cu siguranţă politica şi însăşi existenţa Uniunii Europene. Urmează Franţa şi Germania. În Olanda cotat cu cele mai multe şanse de câştig este Geert Wilders, liderul Partidului Libertătii, un politician cu viziuni extremiste, ostil Uniunii Europene care va avea dificultăţi în a forma un guvern chiar dacă va câştiga cele mai multe fotolii în Parlament. Wilders vorbeşte de Nexit ca cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla pentru Olanda. Aceasta fiind tema electorală în jurul căreia gravitează restul.

Din păcate, după Brexit şi victoria lui Donald Trump din Statele Unite ale Americii, cu alegeri în Franta si Germania, tema disoluţiei UE este tot mai puternică, filonul populist fiind hrănit electoral de politicienii extremişti. 2017 vine cu numeroase provocari pentru întreaga UE și, evident, pentru politica externă a României, mai multe ca niciodată în ultima jumătate de secol!

Jocul electoral

Avem nevoie urgentă de vioiciune, ingeniozitate, încredere și predictibilitate în negocierile cu UE, ceea ce înseamnă raporturi solide cu partenerii puternici ai UE. Obiectivul României este evident: să se păstreze esenţa comunităţii europene aşa cum o ştim cu toţii, doar că nucleul dur va juca şi mai dur pentru că au nevoie să câştige alegeri în ţările lor. Ce se va întâmpla după ce alegerile se vor fi câştigat în Franţa, Germania sau Olanda? Partidele pro-europene transmit propriilor cetăţeni mesajul continuării proiectului UE, dar care nu îi include pe toți membrii cu drepturi egale, tocmai în ideea de a combate și anihila discursul extremiştilor care susţin destrămarea Uniunii Europene invocand aberații similare celor care au promovat Brexitul în UK.

Ca politician, îi pot înțelege

Responsabilitatea politicienilor este în primul rând față de proprii cetăţeni, cei care ți-au dat votul şi apoi către Bruxelles. Însă ataşamentul la un set de principii și valori clare pe care ţi-l oferă UE este foarte util, pentru democrațiile mai tinere ca a noastră aş spune că este fundamental. Să sperăm că tăvălugul anti-UE va fi totuși stăvilit de alegerile definitorii din Olanda, Germania si Franța.

Soluții?

Spania de exemplu a arătat că se poate! Un stat membru UE poate să îşi mențină integritatea economică, să îşi susțină mediul de afaceri şi proprii cetățeni şi în acelaşi timp să profite la maximum de avantajele spațiului comunitar. Poate că e un exemplu de urmat. Poate că regulile comunitare legate de piața unică au nevoie să se liberalizeze un pic. Poate că e momentul să se regândeasca principiul globalizării economice astfel încât statele membre, inclusiv noi, să putem susține cu precădere investitorul, angajatul şi obiectivele româneşti.

E clar însă că România trebuie să se pregătească politic şi economic pentu orice variantă. Pe 25 martie are loc la Roma Summit-ul UE iar obiectivul principal al Declaraţiei de la Roma ar trebui să fie unul al Europei care să nu facă paşi înapoi şi chiar dacă va mai stagna o perioadă (să treacă valul populisto-electoral, sic!!!), este nevoie de multă luciditate pentru că Europa are nevoie în primul rând să consolideze ce a obţinut până acum şi nu să arunce în aer însăşi principiile care au dus la crearea uniunii.

[citeste si]





VOTEAZA ARTICOLUL

TOP STIRI CELE MAI...









Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.m