ROMÂNIA ÎNCĂ NU SE ARUNCĂ ÎN PRĂPASTIA EUROSCEPTICISMULUI

Mădălina Hideg / 31 oct 2018 / 19:43 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Văzută mult timp ca un corn al abundenței, Uniunea Europeană a început să piardă teren în preferințele românilor, după cum reiese din ultimul eurobarometru, ale cărui date au fost culese în primele trei săptămâni din septembrie. În ciuda scăderii bruște a unora dintre indicatori, este prematur să se pună ștampila de țară eurosceptică asupra României, având în vedere variațiile mari ale indicatorilor din măsurătorile din ultimul an, ce cuprind trei cercetări (septembrie-octombrie 2017, aprilie 2018 și septembrie 2018). O interpretare fără a ține cont de dinamica în timp a datelor poate duce la concluzii eronate, care însă servesc intereselor de moment ale unei părți a clasei politice, în speță PSD-ului și ALDE.

România - cea mai abruptă scădere a percepției că apartenența la UE este un lucru bun

Conform datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, cei care consideră că apartenența la Uniunea Europeană este un lucru bun sunt mai puțini cu 10% față de aprilie 2018, ajungând la 49%, după ce în aprilie crescuse cu 11% față de toamna lui 2017. La nivel european, sprijinul față de apartenența la UE este în creștere (ajungând la un nivel record de 62%, neatins din 1992), cei mai convinși de faptul că acesta este un lucru bun fiind luxemburghezii (87%), irlandezii (85%) și nemții (81%). 

 

Românii sunt printre cele șapte națiuni europene cu procente ale susținerii apartenenței la construcția europeană sub 50% (alături de cehi, italieni, croați, greci, englezi și austrieci, care în ultimul timp au manifestat constant tendințe centrifuge față de Uniunea Europeană). Scăderea de 10% a procentelor de români care susțin faptul că România este stat membru al construcției europene este cea mai abruptă dintre toate celelalte state. De menționat că în anul aderării (2007), susținerea era de 71%. Între celelalte categorii de vârstă, tinerii între 25 și 39 de ani sunt cel mai mult de acord că este un lucru bun faptul că România este membră a UE.

 

64% dintre români spun că apartenența la UE a adus beneficii României, cu 7% mai puțini decât în aprilie

Întrebați dacă apartenența la UE a fost un lucru bun sau un lucru rău pentru România, 64% dintre respondenți spun că a fost un lucru bun, 30% spun că a fost un lucru rău și 6% nu răspund. Ne situăm cu patru procente sub media europeană în ceea ce privește percepția că apartenența la UE a adus beneficii statului membru, iar procentele celor care consideră că a fi stat membru este un lucru rău ne plasează printre primele cinci scoruri negative, alături de italieni, greci, ciprioți și austrieci, la egalitate cu englezii. 

 

Față de aprilie 2018, procentul a scăzut de la 71%, după ce crescuse cu 10% față de toamna lui 2017.

 

Sprijinul românilor față de euro a scăzut cu 11%

Dacă la nivel european se înregistrează cel mai mare sprijin față de moneda unică de după 2004 (77% dintre europeni declară că sunt pentru o uniune europeană economică și monetară, cu moneda unică euro), statele care nu sunt în zona euro sprijină cel mai puțin moneda unică (75% dintre cehi, 69% dintre englezi, 63% dintre suedezi, 62% dintre polonezi sunt cel mai mult împotriva uniunii monetare. În România, procentul celor care sprijină moneda europeană a scăzut cu 11% ,astfel că doar unul din doi români mai spun că sprijină euro, în timp ce 40% se declară clar împotriva uniunii economice și monetare, cu moneda unică euro.

 

65% dintre români ar vota împotriva RoExit

În situația ipotetică în care s-ar organiza un referendum pentru ieșirea României din Uniunea Europeană, 65% dintre români declară că ar vota pentru a rămâne în UE, 15% își doresc să plece și 20% sunt indeciși. Cei care își doresc cel mai puțin să rămână sunt italienii (doar 44% ar vota să rămână), cehii (47%), croații (52%), englezii (53%), austriecii și ciprioții (56%). Pe de cealaltă parte, luxemburghezii (85%), irlandezii (85%), suedezii (83%), nemții (82%), olandezii (80%) și danezii (77%) sunt cei mai motivați să rămână.

 

Doar o treime dintre români consideră că vocea lor contează în UE

Față de primăvara acestui an când au fost făcute penultimele măsurători, procentele românilor care consideră că vocea lor contează în UE a scăzut cu 10%, ajungând la 33%. Din nou, aceasta este cea mai abruptă scădere dintre toate celelalte state membre, deși România se află abia pe locul nouă de la coada clasamentului în ceea ce privește opinia că vocea sa ar conta în interiorul Uniunii. 

 

41% dintre români consideră că Uniunea merge într-o direcție greșită, cu 14% mai mulți decât în aprilie 2018

Procentul creșterii celor nemulțumiți față de direcția în care merg lucrurile în Uniunea Europeană este cel mai mare dintre toate celelalte variații ale opiniilor statelor membre legate de acest subiect. Cu toate acestea, românii se situează sub media europeană de 50%, fiind aproape de mijlocul clasamentului. În contrast, doar unul din cinci români (19%) cred că în România, lucrurile merg într-o direcție bună, cu 5% mai puțini decât în aprilie 2018.

Autorii studiului precizează să nu s-a găsit o corelație pozitivă între opinia asupra direcției de mers și PIB-ul pe cap de locuitor din țările membre, deci factorii economici par să nu influențeze percepția asupra direcției în care merg lucrurile; este posibil ca factorii de ordin politic să reprezinte o explicație, înregistrându-se o legătură între satisfacția față de democrație și evaluarea direcției în care merg lucrurile; totuși, interesul cetățenilor față de politică nu intră în calcul. 

 

Pentru 43% dintre români, Uniunea  Europeană evocă o imagine au pozitivă 

Cu acest procent, suntem pe locul patru în topul imaginii pozitive asupra construcției europene, mult peste media europeană de 32%. Procentul este constant în ultimele 12 luni, după ce între toamna lui 2015 și toamna lui 2017 a crescut constant. Doar pentru 37% dintre persoanele cu vârstă peste 55 de ani, Uniunea este reprezentată printr-o imagine pozitivă.

 

Aproape două treimi dintre români își doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important decât acum

Cu aceste procente, suntem pe locul patru în rândul țărilor care își doresc cel mai mult ca PE să fie mai activ, după ciprioți (84%), spanioli (71%), belgieni (780%), portughezi (64%), la egalitate cu luxemburghezii (63%). 

 

Subiectul euroscepticismului nu rezistă mult pe agenda publică românească

Rezultatele eurobarometrului au făcut relativ puțină vâlvă în rândul mass media și al elitelor politice. Liviu Dragnea a făcut o declarație de tipul “v-am spus eu“ (e îngrijorător, cetățenii europeni trebuie să simtă că instituțiile lucrează pentru ei – lucru pe care l-a mai spus, dar a fost acuzat de rele intenții), Victor Ponta s-a arătat de asemenea îngrijorat, dar nu atât de faptul că România este țara cu cea mai mare scădere a încrederii în UE (deși nu este publicat răspunsul pentru vreo întrebare directă în acest sens), cât de faptul că apropiații lui Liviu Dragnea lansează zvonuri despre RoExit, fiind vocea șefului lor. Iohannis spune că este rezultatul modului de guvernare a coaliției PSD – ALDE, care a atras critici din partea partenerilor europeni, ceea ce românilor nu le-ar fi plăcut: guvernarea să se facă pentru, nu împotriva celor guvernați. 

 

Revigorarea pro-europenismului nu este în avantajul PSD

Faptul că subiectul a fost destul de puțin timp pe agenda publică a servit mai ales intereselor PSD și ale lui Liviu Dragnea, care își pot continua liniștiți discursul populist anti-european, în contextul în care nesocotesc recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției, motivând că nu sunt obligatorii ci au doar rol consultativ, în condițiile în care li s-a aruncat în față conservatorismul anti S&D de care au dat dovadă prin susținerea temei referendumului, în contextul în care sunt acuzați de proastă gestionare a situației create în timpul protestelor din 10 august, iar Viorica Dăncilă a fost serios trasă de mânecă de europarlamentari la începutul lui octombrie. PSD nu are niciun interes să depună vreun efort pentru resuscitarea spiritului pro-european, ba din contra. Un discurs pro-european ar însemna recunoașterea indirectă a tuturor acuzațiilor care îi sunt aduse. În plus, să nu uităm că, alături de multinaționale, Dragnea proclamă și Uniunea Europeană ca dușman de clasă al României. 

 

Euroscepticism de conjunctură

Mai mult decât atât, o dezbatere mai amplă a subiectului ar fi scos la iveală faptul că euroscepticismul românilor manifestat în acest ultim eurobarometru este mai mult unul de conjunctură, puțin probabil de durată. 

 

Autorii raportului Comisiei Europene pun scăderea procentelor de români cu viziuni euro-optimiste pe seama situației politice interne, destul de tulbure în ultima perioadă, în contextul unor rate mici ale încrederii în politică în general și în cel al aprecierii negative a direcției în care merge țara. Se menționează că nu s-au găsit corelații pozitive între factorii economici și politici pe de-o parte, și percepția asupra direcției în care merg lucrurile în Uniunea Europeană, pe de altă parte. 

 

Un alt argument îl constituie variațiile mari ale unor indicatori în ultimele trei eurobarometre: de exemplu, opinia că faptul că România este membră UE este un lucru bun crește cu 11% în primăvara lui 2018 față de toamna trecută, pentru ca apoi acum să scadă cu 10%. Percepția că România a avut mai mult de câștigat decât de pierdut în urma aderării la Uniunea Europeană a scăzut cu 3% față de aprilie 2018, după ce în aprilie crescuse cu 10% față de toamna anului trecut. În contrast, percepția pozitivă asupra Uniunii Europene a rămas constantă conform ultimelor trei măsurători. 

 

Într-un interviu acordat unei publicați locale din Hunedoara, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan surprinde și un alt aspect, care își poate găsi ancore în datele statistice: oamenii nu sunt dezamăgiți de Uniunea Europeană în sensul în care nu se regăsesc în ea, nu că nu mai cred în ea, ci sunt dezamăgiți că UE nu a jucat un rol mai puternic, mult mai clar, mult mai direct, de a fi de partea cetățenilor, în ultimii doi ani.  Declarația este în acord cu aproape cele două treimi dintre românii care consideră că în viitor, Parlamentul European ar trebui să joace un rol mai important decât în prezent. 

 

Regiunea Nord-Est a făcut deja un pas spre RoExit – fake news sau realitate?

Ușor hazardate sunt și analizele făcute pe regiunile de dezvoltare ale României, din care a reieșit că regiunea Nord-Est este cea mai eurosceptică, făcând primul pas către RoExit. Desigur, informația prezentată în acest mod reprezintă o știre perfectă de consum. Însă, în condițiile în care volumul eșantionului național este de 1.000 de respondenți (după cum se arată în specificațiile tehnice ale studiului), sociologii sunt rezervați cu privire la reprezentativitatea unor interpretări atât de detaliate, apreciind că sunt înregistrate mult prea puține cazuri pentru fiecare regiune în parte, marja de eroare ajungând astfel să fie foarte mare, până și la 30%. 

 

Având în vedere toate acestea, atitudinea cea mai înțeleaptă față de rezultatele ultimului eurobarometru este scepticismul, în așteptarea măsurătorilor din primăvara viitoare. 

 

 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24