Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, șeful disciplinei geriatrie și gerontologie de la Institutul Ana Aslan, a vorbit despre limita biologică a vieții umane și a explicat că aceasta este estimată la aproximativ 120 de ani, însă este atinsă rar din cauza factorilor externi și interni, care reduc speranța de viață.

„Care e limita biologică a vieții umane?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„Există niște studii acum care spun că ar fi cam 120 de ani, dar sunt puține persoane care ajung la această vârstă, tocmai din cauză că intervin și alți factori. Adică intervin factori din exterior, inclusiv din interior, patologia pe care o avem, și asta mai reduce din cei 120 de ani pe care i-am avea”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI: Animalele de companie pot agrava alergiile și provoca astm, chiar și sub tratament. Singura soluție recomandată de medici

Ce e sindromul de fragilitate

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că limita biologică a vieții este stabilită pe baza studiilor epidemiologice și a evaluării capacităților funcționale ale organismului. Potrivit acestuia, unele persoane vârstnice rezistă mai bine la factori de risc, iar altele sunt mai vulnerabile.

„Cum este stabilită această limită?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„Această limită este stabilită prin mai multe elemente - prin niște studii epidemiologice și prin niște studii legate de o serie de capacități funcționale ale organismului.

Se discută acum foarte mult de un aspect legat de așa-numita capacitate intrinsecă a persoanei vârstnice. Două elemente sunt importante aici. E vorba de sindromul de fragilitate. S-a văzut că sunt două categorii de persoane în vârstă, să zicem de 70 de ani sau de 80 de ani.

Unele care sunt robuste, care rezistă la factori de risc - valuri de căldură sau boli infecțioase, pandemia care a fost relativ recent - chiar la vârstă înaintată. Dar există alt grup de persoane care sunt vulnerabile, care au așa-numitul sindrom de fragilitate.

Acest sindrom se poate diagnostica, deci s-ar putea utiliza și el în evaluarea posibilității de a trăi peste o anumită vârstă”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI: Diferența între alergie și viroză: Simptomele la care trebuie să fii atent și greșeala pe care o fac mulți pacienți

Consumul de alcool, o problemă reală

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că stilul de viață și factorii de mediu influențează semnificativ speranța de viață. Potrivit acestuia, fumatul, consumul de alcool și poluarea sunt factori de risc importanți și pot avea efecte negative asupra sănătății.

„Pe de altă parte, există și o serie de elemente care sunt legate de contextul în care trăiește fiecare persoană, care influențează foarte mult existența noastră. Adică să nu uităm factorii de risc care sunt comuni - fumatul, consumul de alcool.

Consumul de alcool pare că nu e o problemă, dar el, de fapt, e o problemă foarte importantă, pentru că el e toxic pentru sistemul nervos central, chiar și în cantități mici. Organismul luptă să scape de acest toxic. El creează o oarecare euforie și ulterior apare dependența. Sunt tot felul de factori negativi care sunt legați de consumul de alcool. Acestea sunt elemente care pot să afecteze supraviețuirea.

Mai sunt și poluanții din mediu. Știți că se vorbește foarte mult acum de microparticulele acestea de plastic, care încă nu se știe exact ce influență au asupra supraviețuirii noastre. E posibil să existe o oarecare influență”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI: Alergiile respiratorii, noua problemă a orașelor. Arborii de import, poluarea și încălzirea globală schimbă tot

Există și excepții, însă acestea sunt rare

Potrivit profesorului, există și persoane care au trăit mult în ciuda unor factori de risc precum fumatul sau alcoolul, însă acestea sunt puține. În general, aceste obiceiuri cresc riscul de cancer și afecțiuni pulmonare.

„Să îl luăm ca exemplu pe Winston Churchill. A trăit într-un mediu poluat, Londra nu avea aer de munte, fuma, consuma alcool și a trăit aproape 90 de ani”, a spus Val Vâlcu.

„Acestea sunt excepții. Pot să văd și eu câteva exemple de acest tip. Este vorba despre o doamnă, Jeanne Calment, care a trăit peste 121 de ani și care s-a lăsat de fumat la 120 de ani pentru că nu mai vedea să aprindă țigările. A mers pe bicicletă până la 100 de ani.

Am avut și eu un pacient care fuma țigări Mărășești, care erau foarte tari. Avea 85 de ani și nu avea decât un ușor emfizem pulmonar. Dar astea sunt excepții. Imensa majoritate a persoanelor care se supun la astfel de riscuri au o serie de probleme grave.

De exemplu, fumatul favorizează cancerul de vezică urinară, cancerul de pancreas, în afară de bronșita cronică, de afecțiunile cronice bronhopulmonare și de cancerul bronhopulmonar. Chiar eu am văzut destule cazuri, pacienți care dezvoltau astfel de neoplazii după ani de zile de fumat.

Deci, noi putem să stabilim cât putem să trăim estimativ, dar intervin foarte mulți factori care modifică această speranță de viață”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada la emisiunea Academia de Sănătate de pe DC News și DC Medical.

Video: