Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că STB se află într-o „insolvență nedeclarată” încă din 2020, pe fondul datoriilor acumulate către ANAF și al penalităților care au ajuns la valori de ordinul miliardelor de lei și propune intrarea în insolvență ca fiind singura soluție pentru redresarea companiei.
„Din punctul meu de vedere, STB este în insovență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci, tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut, în 2025, acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei! Absurd, enorm”, a scris, luni, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, pe Facebook.
Cauzele „dezastrului” de la STB, prezentate de Ciucu
Penalitățile la datorii au crescut și au ajuns la 400 de milioane de lei, a precizat edilul, care a numit cele „trei cauze care au dus la dezastrul financiar al STB”:
Primul factor este plata contribuțiilor angajaților către ANAF, potrivit primarului, care depășește un miliard de lei: „Realitatea financiară de la STB indică un faliment nedeclarat, compania a fost ținută în viață artificial! Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut, care au sacrificat compania lăsând-o într-un faliment nedeclarat. Datoria totală a STB era 1,72 miliarde de lei în anul 2025. 1,49 miliarde lei doar către ANAF, din cauza unei decizii a conducerii din anii 2019-2020 de a reține și a nu vira către stat TVA-ul şi contribuțiile salariale (impozitul pe venit, CAS şi CASS). Din cele 1,49 miliarde de lei către ANAF, 403 milioane de lei sunt doar penalități.
Compania a fost victima unor decizii iresponsabile din trecut. Un alt exemplu grav fiind litigiul comercial cu VFU Pașcani: Pentru o procedură de achiziție derulată iresponsabil fără acoperire bugetară, instanța a decis că STB trebuie să plătească astăzi penalități de 0,5% pe zi. Pentru un contract inițial de 305 milioane lei, s-a ajuns la peste 1 miliard de lei datorați exclusiv din penalități”, a scris primarul.
O altă cauză este „impostura, politizarea și neîndeplinirea funcției pentru care a fost înființată ADI TPBI”, a adăugat primarul, care a explicat că „ADI TPBI a devenit Autoritate Publică Tutelară, scoțându-se astfel STB, din controlul Primăriei Capitalei transportul public din București. ADI TPBI decide 'pe unde se învârte roata' și decide cat costă 'pe unde se învârte roata' în baza contractului de delegare către STB și în urma raportelor de audit. Roata se învârte foarte mult în Ilfov. Raportele de audit ale STB sunt vădit trucate: au inclus în toți acești ani multe costuri CARE NU AU LEGATURĂ cu învârtitul roții (multe contracte si costuri facute fără logică economică de către STB).
ADI TPBI a luat decizii pe baza comenzilor politice făcute de CJ Ilfov și a primarilor din Ilfov și nu pe baza unor studii și a datelor de trafic; Costul transportului din Ilfov este de cca. 230 mil de lei pe an! Asta pentru că este suportat 90% de bucureșteni și 10% de către ilfoveni. Nu a existat nicio preocupare la nivelul ADI TPBI pentru eficientizare a traseelor, eliminarea dublajelor etc. Avem pe acelasi tronson tramvai, autobuz si metrou”.
De asemenea, Ciucu a argumentat că situația STB este cauzată și de un „management defectuos (din cauza politizării) neorientat spre eficiență la nivelul STB”.
„Frica de sindicate. Decizii manageriale catastrofale, vezi cazul VFU PAȘCANI; Contracte care nu au legătură cu obiectul serviciului de transport în comun; Lipsa preocupării pentru eficientizare, digitalizare, scăderea personalul suport (ații decât vatmanii și șoferii) angajări fără numpr la recomandarea partidulor politice și a sindicatului. Lipsa controlul la nivel de baze auto depouri. SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC DIN BUCUREȘTI NU ESTE SUPORTABIL BUGETAR! STB și ADI TPBI riscă să ducă întregul oraș în faliment!”, a spus Ciprian Ciucu.
STB, ineficient. Exemple din Europa
La nivel european, STB „este la coada clasamentului privind eficiența”, a spus Ciprian Ciucu, care a precizat că tarifele plătite de călători acoperă doar 17-19% din costuri, iar restul de 83% din costuri se acoperă cu finanțare netarifară. Spre comparație, capitala Poloniei, Varșovia, acoperă 30% din tarife, iar capitala Franței, Paris, 37%.
Mai mult, Ciucu a spus că, la nivel național, STB operează cel mai ineficient serviciu de transport public: „Costul mediu ponderat pe km în București este de 16,69 lei, mult peste alte orașe care au flote mixte. Avem costuri cu aproximativ 25%-27% mai mari față de Cluj-Napoca (12,52 lei/km). Fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București ne costă 27,40 lei, faţă de 19,5 lei Cluj-Napoca, 19,65 Oradea sau 20,87 lei Craiova”.
Contractul cu VFU Pașcani are o valoare inițială de 305,3 milioane de lei, în timp ce penalitățile estimate ajung la 1.020,3 milioane de lei, potrivit unei analize prezentate de Ciucu. Cea mai mare parte a penalităților provine din aplicarea unei rate de 0,5% pe zi pentru perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026, interval care ar genera 905,2 milioane de lei, reprezentând aproximativ 89% din total.
„Penalitățile provin din două dosare, cu rate diferite: 0,1%/zi, aplicat pe trei subperioade (22.11.2023–04.12.2024), din care perioada 12.12.2023–12.03.2024 este deja sumă definitivă prin decizie a instanței (27,5 milioane lei executorii), și 0,5%/zi, aplicat pe perioada mult mai lungă 05.12.2024–20.07.2026 (593 zile), care generează singură 905,2 milioane lei — practic 89% din total (neexecutorii azi, dar cu potențial executoriu)”, a precizat Ciucu.
Ciuci propune insolvența. Procedură necesară pentru redresarea companiei
El avertizează că actualul model de finanțare al companiei nu mai este sustenabil: „Pomparea atâtor miliarde, an de an, din bugetul PMB, adică din banii bucureștenilor, nu poate fi o soluție de viitor. Bulgărele de zăpadă a devenit prea mare și s-a transformat în bulgăre de gheață: serviciul de transport nu mai este suportabil bugetar”.
În opinia sa, singura soluție pentru redresarea companiei ar fi intrarea în insolvență: „Consiliul General, Consiliul de Administrație, Consiliul Director și managementul STB trebuie să ia decizia corectă acum”, a transmis Ciucu.
„Managementul STB a ignorat solicitările de corecție ale Primăriei, ceea ce demonstrează limitele controlului administrativ clasic. Prin insolvență, controlul este preluat de un administrator judiciar, sub stricta supraveghere a judecătorului sindic”, a mai spus el.
Potrivit acestuia, insolvența ar permite reorganizarea financiară a societății și reducerea presiunii datoriilor acumulate: „Insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a acestei companii. Insolvența este singura modalitate prin care putem proteja STB de acumularea oricăror penalități suplimentare la datoriile neplătite. Insolvența va proteja STB de penalitățile uriașe către ANAF, de orice poprire a conturilor și blocare a serviciului de transport public”, a adăugat acesta.
Ciucu susține că procedura ar putea permite și reducerea unor datorii: „Insolvența este singurul instrument prin care STB poate scăpa de plata integrală a restanțelor. Odată ce judecătorul aprobă Planul de Reorganizare, o proporție semnificativă din aceste datorii poate fi pur și simplu ștearsă definitiv, salvând sute de milioane de lei din banii bucureștenilor”.
Totodată, el a mai spus că un administrator judiciar ar putea interveni asupra contractelor considerate dezavantajoase și ar putea stabiliza cheltuielile companiei: „Insolvența va da posibilitatea unui administrator judiciar să denunțe unilateral contractele comerciale păguboase pentru STB și tot administratorul judiciar va întocmi un plan de reorganizare care să aducă în limitele decenței cheltuielile STB. Prin insolvență, fluxul de numerar acordat de Primăria Capitalei prin subvenție va merge strict și garantat către operarea serviciului de transport (motorină, salarii curente, piese) și nu va mai fi oprit automat din conturi pentru a stinge datorii istorice sau penalități comerciale. Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”.
