Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.

Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.

Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american.

Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune.

Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.

Astăzi, 29 octombrie, ora 10.15, ministrul apărării naționale va susține declarații de presă la sediul ministerului”, a transmis Ministerul Apărării.

----

Știrea inițială:

Potrivit unor surse neoficiale, Polonia beneficiază de garanții ferme din partea Washingtonului, în timp ce România nu ar avea o astfel de asigurare.

Informațiile obținute de corespondentul publicației Kyiv Post la Washington indică faptul că Statele Unite analizează posibilitatea retragerii unei părți a trupelor americane staționate în România. Este o mișcare ce ar marca o schimbare semnificativă de strategie și o repoziționare a priorităților globale ale SUA.

Impactul simbolic ar putea fi important

Deși oficialii americani subliniază că retragerea nu va depăși nivelul unui batalion și nu va afecta semnificativ operațiunile regionale, impactul simbolic ar putea fi important: România, stat-cheie pe flancul sud-estic al NATO, ar deveni prima țară vizată de o reducere a efectivelor americane.

În schimb, Polonia este exclusă de la această măsură

Publicația ucraineană citează surse americane și europene care, sub protecția anonimatului, afirmă că inițial au fost evaluate scenarii similare și pentru Polonia. În final însă, Casa Albă ar fi decis menținerea trupelor americane acolo, în urma unei garanții directe oferite de președintele Donald Trump omologului său polonez, Karol Nawrocki.

„Suntem alături de Polonia până la capăt”, ar fi declarat liderul american.

În prezent, Polonia găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani și sediul avansat al Corpului V al Armatei SUA, consolidându-și poziția drept principal pilon al prezenței americane în Europa de Est. România, în schimb, riscă să fie marginalizată.

Pe teritoriul românesc se află aproximativ 2.000 de militari americani, în special la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Deveselu. Cei mai mulți sunt dislocați la Mihail Kogălniceanu, unde prezența americană a început în 1999 și a crescut constant, atingând un vârf după invazia Rusiei în Ucraina.

Forțele americane de la MK dispun de transportoare Stryker, vehicule de luptă Bradley, tancuri Abrams și elicoptere Black Hawk și Apache.

VEZI ȘI: EXCLUSIV Războiul din Ucraina ar putea schimba liceele din România: Clase speciale, la un pas să apară

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News