Ride-sharing la negru: 128 de firme, acuzate că au fraudat statul cu 175 milioane lei

Autor: Tiberiu Vasile

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a descoperit un amplu mecanism de evaziune în sectorul transportului alternativ de persoane, potrivit unui comunicat transmis luni de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). În urma controalelor desfășurate la nivel național, inspectorii au identificat 128 de societăți care ar fi ascuns veniturile obținute din activități de ride-sharing, provocând un prejudiciu de aproximativ 175 de milioane de lei bugetului de stat.

„Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcţionau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate şi fără a înregistra legal contractele de muncă ale şoferilor, respectiv fără a achita obligaţiile fiscale aferente. Frauda a fost descoperită în urma unei acţiuni de control la nivel naţional demarate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), derulate în cursul săptămânii trecute”, arată instituția.

Controale declanșate după analize de risc

Operațiunea, începută pe 29 septembrie, a avut ca obiectiv depistarea metodelor de evitare a obligațiilor fiscale în rândul companiilor de transport alternativ. Analizele de risc efectuate în septembrie de DGAF au indicat un nivel ridicat de nedeclarare a veniturilor și de plată la negru a salariilor în acest sector.

Ca urmare, autoritățile au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor companiilor vizate, pentru a garanta recuperarea prejudiciului. Aceste măsuri vizează active patrimoniale, sume din conturi bancare și alte valori urmărite de stat.

Cum funcționa schema de evitare a taxelor

Conform ANAF, mai multe dintre firmele investigate au folosit „contracte de comodat fictive” pentru a trece autoturismele șoferilor în gestiunea companiilor, formalizând în acest mod accesul pe platformele de ride-sharing. După încasarea curselor, societățile rețineau un comision de până la 15%, iar restul banilor ajungea la șoferi — în multe cazuri în numerar, fără a fi fiscalizat.

Inspectorii au constatat și cazuri de muncă la negru sau subdeclarată, întrucât numeroși conducători auto nu aveau contracte legale sau figurau angajați part-time, fără plata completă a contribuțiilor la buget. Totodată, veniturile obținute din activitatea de transport nu erau înregistrate în contabilitate și nu erau raportate către administrația fiscală.

Flote întregi fără aparate fiscale

Controalele au scos la iveală și lipsa aparatelor de marcat electronice în numeroase vehicule, deși o parte din curse erau plătite cash. Într-un caz, DGAF a identificat o flotă de 230 de mașini care nu aveau case de marcat. Autoritățile au aplicat amenzi, au confiscat 1,1 milioane de lei și au suspendat activitatea flotei până la instalarea aparatelor fiscale.

Consecințele asupra șoferilor și pieței

DGAF subliniază că acest tip de evaziune afectează nu doar veniturile statului, ci și drepturile șoferilor, care pierd accesul la protecție socială, asigurări medicale și contribuții pentru pensie.

Legislația în vigoare prevede că un conducător auto în transportul alternativ trebuie să fie titularul sau angajatul unei entități autorizate - persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, familială ori persoană juridică ce deține autoturismul folosit.

Recomandări și măsuri viitoare

ANAF îi îndeamnă pe șoferii activi în domeniu să verifice modul în care sunt angajați și dacă operatorii cu care colaborează achită toate obligațiile fiscale. Cei care au suspiciuni privind comportamentul angajatorilor sunt încurajați să sesizeze autoritățile.

Pentru a îmbunătăți conformarea fiscală și a asigura un tratament echitabil între companiile corecte și cele care încalcă legea, DGAF intenționează să propună noi măsuri pentru combaterea muncii nedeclarate și a nedeclarării veniturilor din transportul alternativ.

Totodată, ANAF anunță că aceste acțiuni sunt sprijinite de sisteme digitale de analiză a riscului, care reduc erorile umane și sporesc eficiența în depistarea evaziunii fiscale, conform Agerpres.