Industria de film românesc a început acest an cu un premiu la Berlin - Ursul de Argint pentru regia 'Aferim!', de Radu Jude - şi a încheiat 2015 cu cinematografe de tradiţie închise, în centrul Bucureştiului, după promulgarea legii care interzice aglomerările în spaţiile cu risc seismic.
Succese la festivaluri internaționale
Cele două producţii româneşti care au rulat la Berlinală au fost 'Aferim!' al lui Radu Jude - care a adus şi un premiu şi drama 'De ce eu?' de Tudor Giurgiu. Cel de-al doilea film a fost prezentat în secţiunea 'Panorama' a festivalului.
'Aferim!' a devenit, după lansarea în cinematografele româneşti, în luna martie, filmul autohton cu cel mai mare succes la public - cu aproape 77.000 de spectatori.
România a fost reprezentată şi la Festivalul de la Cannes, considerat cel mai important eveniment dedicat filmului. Doi realizatori - Radu Muntean şi Corneliu Porumboiu - au fost prezenţi în secţiunea Un Certain Regard de pe Croazetă. Radu Muntean a prezentat drama 'Un etaj mai jos', care îl are în rolul principal pe Teodor Corban, iar Porumboiu a adus pe Croazetă 'Comoara' - proiect în care a inclus mai mulţi actori neprofesionişti, care i s-au alăturat lui Cuzin Toma, deţinătorul rolului titular.
În iulie, filmul 'Box', de Florin Şerban, a fost proiectat în premieră mondială la Festivalul de la Karlovy Vary, de unde s-a întors cu Premiul criticii FIPRESCI.
Tot la Karlovy Vary au fost prezentate şi producţiile 'Lumea e a mea' de Nicolae Constantin Tănase şi 'Muntele magic' de Anca Damian, care au primit menţiuni speciale în cadrul evenimentului. 'Lumea e a mea', un film despre revolta inutilă a unei generaţii pentru care notorietatea se măsoară în vizualizări pe Youtube şi like-uri pe Facebook, aduce în prim plan povestea Larisei (Ana Maria Guran), o adolescentă ca oricare alta din Constanţa, care vrea multe de la viaţă: bani, valoare, influenţă, popularitate şi respect.
Irina Nistor, subiect de documentar
Începutul anului 2015 a adus şi selectarea unui proiect românesc - 'Chuck Norris vs Communism', de Ilinca Călugăreanu - la unul dintre cele mai importante festivaluri de film independent, cel de la Sundance, fondat de Robert Redford. O coproducţie Marea Britanie - România - Germania, 'Chuck Norris vs Communism' prezintă 'piaţa neagră' şi revoluţia culturală creată de casetele video cu filme occidentale în România anilor '80.Printre personalităţile intervievate se numără criticul de film şi traducătoarea Irina Margareta Nistor, care a dublat sute de casete video în limba română.
În martie a fost prezentat pe marile ecrane documentarul realizat de Oana Giurgiu - 'Aliyah Dada'. Filmul prezintă o istorie a evreilor din România. Acum 133 de ani, o comunitate mică din Moineşti pleca spre Ţara Sfântă pentru a înfiinţa una dintre primele colonii evreieşti din Palestina. De atunci şi până azi, drumul evreilor către Israel se împleteşte cu istoria României moderne. Povestea este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus iniţiatorilor curentului - Tristan Tzara şi Marcel Janco -, doi evrei cu rădăcini în România.
Trilogie despre eroism filmată în mai multe tehnici de animație
O coproducţie România - Franţa - Polonia, animaţia 'Muntele magic' aduce în prim-plan călătoria prin aproape jumătate de secol de istorie a polonezului Adam Jacek Winkler, artist, fotograf, dar şi un experimentat alpinist. Refugiat politic la Paris, artistul a trăit cu ideea de a schimba lumea. Alături de 'Crulic - drumul spre dincolo', 'Muntele magic' face parte dintr-o trilogie despre eroism semnată de Anca Damian. 'Muntele magic' cuprinde diverse tehnici vizuale: decupaje de hârtie, desen animat, fotografie şi film. Părţile animate au fost lucrate în două studiouri din România - Abis şi DSG - şi într-unul din Polonia. Din echipa de artişti animatori au făcut parte Theodore Ushev, Raluca Popa, Tomek Ducki, Dan Panaitescu şi Sergiu Negulici. 'Muntele magic' a fost proiectat în toamnă, în deschiderea Festivalului Anim'est.
Mimi Brănescu, debut ca scenarist
A doua parte a anului a venit cu numeroase premiere ale cineaştilor autohtoni. Astfel, debutul în lungmetraj al Anei Lungu, filmul independent 'Autoportretul unei fete cuminţi', a fost prezentat pe marile ecrane româneşti începând cu 25 septembrie. Filmul îi are în distribuţie pe Elena Popa, Emilian Oprea, Iris Spiridon, dar şi pe părinţii regizoarei. 'Autoportretul unei fete cuminţi' spune povestea Cristianei, o fată de familie bună, care este implicată într-o relaţie cu un bărbat căsătorit.
Printre premierele de final de an s-a numărat şi 'Acasă la tata', debutul în lungmetraj al lui Andrei Cohn. Filmul a avut premiera în noiembrie şi este adaptarea cinematografică a piesei omonime semnate de Mimi Brănescu. Din distribuţia filmului fac parte, printre alţii, Andi Vasluianu, Mirela Oprisor, Florin Zamfirescu.
Tot în noiembrie a avut premiera şi cel mai nou proiect independent semnat de Dan Chişu - 'Bucureşti NonStop'. În film, patru personaje trăiesc patru poveşti, legate între ele de Achim, cunoscut ca 'băiatul de la non-stop', interpretat de Gheorghe Ifrim. Din distribuţia filmului fac parte actori precum Ion Besoiu, Dorina Lazăr, Adrian Titieni, Gheorghe Ifrim, Toma Cuzin, Tudor Smoleanu, Olimpia Melinte, Alexandru Papadopol, Dorian Boguţă, Maria Obretin.
La sfârşitul lunii noiembrie a avut loc premiera filmului 'Poveste de dragoste', de Cristina Iacob, o producţie ce îi prezintă în roluri principale pe Dragoş Bucur şi Raluca Aprodu. Regizoarea a mărturisit, la lansarea filmului în cinematografe, că şi-a dorit ca 'Poveste de dragoste' să ruleze în cinematografe în apropierea Crăciunului. La începutul lui decembrie, Bobby Păunescu a lansat pe marile ecrane româneşti noul său film - 'Palatul pionierilor' -, prezentat în premieră mondială la festivalul de la Sundance în 2015.
Viața bate filmul: legea riscului seismic închide mai multe cinematografe
Sfârşitul anului cinematografic a adus şi proiecţia documentarului 'Cinema, mon amour', de Alexandru Belc. Filmul a fost difuzat în premieră pe 17 decembrie, la HBO. 'Cinema, mon amour' prezintă povestea lui Victor Purice - manager, fost operator şi cinefil împătimit - şi a celor două angajate ale sale, Cornelia şi Lorena. Zi de zi, aceştia luptă pentru a păstra cinematograful Dacia Panoramic din Piatra Neamţ - unul din cele circa 20 de cinematografe funcţionale, dar pustii, încă nedigitalizate, aparţinând RADEF.
Momentul în care filmul lui Belc a fost prezentat publicului român a coincis, într-o măsură, cu situaţia tensionată din cinematografie după ce, în urma tragediei de la club Colectiv, preşedintele ţării a promulgat legea potrivit căreia activităţile comerciale din spaţiile aflate în imobile cu risc seismic trebuie suspendate. Astfel, cinematografele din centrul Bucureştiului, precum Studio, Patria şi Cinema Pro, au fost închise.
În urma aplicării acestei măsuri, comunitatea cineaştilor a reacţionat în mai multe moduri. Asociaţia Culturală Metropolis a lansat o petiţie prin care a invitat organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul cultural să se alăture solicitării adresate administraţiei locale şi Ministerului Culturii de a lua în considerare nevoile urgente ale industriei de film. Aceste nevoi urgente sunt, potrivit autorilor petiţiei, consolidarea clădirilor şi sălilor de cinematograf cu risc seismic ridicat şi construirea unui complex cu cel puţin trei săli de cinema de artă în Bucureşti şi considerarea acestor săli 'prioritate culturală'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
