EXCLUSIV  Resursă strategică, distrusă. Răsturnare de situație: Cifrele care spun tot

Mădălina Hideg / 31 iul 2018 / 22:54 Salveaza PDF Comentarii
Resursă strategică, distrusă. Răsturnare de situație: Cifrele care spun tot
Descriere foto: Resursă strategică, distrusă. Răsturnare de situație: Cifrele care spun tot

Sociologul Mădălina Hideg a scris, pentru DCNews, o analiză despre tinerii României. 

Mădălina Hideg subliniază că educația, resursa strategică a României, este distrusă. Cu toate acestea, în baza sondajelor și cercetărilor sociologice, sociologul arată că tinerii sunt mai implicați decât media UE în politică, prin vot. Cercetările mai arată și creșterea implicării tinerilor în acțiuni benefice pentru societatea în care trăiesc, ceea ce demonstrează că tinerii sunt orientați către măsuri concrete pentru societatea din care fac parte. 

Iată analiza Mădălinei Hideg: 

La nivelul simțului comun, tinerii reprezintă o resursă strategică a oricărei țări, iar politicile publice privind educarea și bunăstarea tinerilor ar trebui să fie prioritare. La noi însă, sistemul de educație este distrus aproape în totalitate, cu precădere prin ineficiență și instabilitate, dovadă fiind inclusiv ratele de promovabilitate la nivel național pentru examenul de maturitate sau cel de bacalaureat, precum și procentul de analfabeți funcționali. Anul acesta, atât promovabilitatea la evaluarea națională (73,5%), cât și cea la examenul de bacalaureat (67,7%) au scăzut cu câteva procente față de anul trecut. Sunt județe în care procentul de promovare este cu puțin peste 40% - dintre cei înscriși la examene, dar sunt și elevi care nici măcar nu s-au mai înscris. La începutul anului, Ziarul Financiar publica un interviu cu președintele Coaliției pentru Educație, care trăgea semnale de alarmă îngrijorătoare: ˝40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România˝

O populație slab educată (fie că este vorba de educația formală sau de cea informală) devine ușor de manipulat, nu își mai creează așteptări (nici de la sine și nici de la societatea în care trăiește), nu are planuri de viitor și este interesată doar de realitatea imediată. 

 

Tinerii vor să investească în criptomonede, dar nu au opinii favorabile despre femei în politică

Datele din sondaje (naționale și europene) arată însă că nu este totul pierdut. Contrar percepției generale, portretul tânărului român este cel al unei persoane relativ responsabile și informate, la zi cu noutățile tehnologice, care privește cu destul pragmatism societatea românească, așa cum reiese dintr-un sondaj IRES din februarie 2018, publicat în Revista Sinteza nr. 49. În mod cert, comportamentul social și economic al tânărului este diferit de cel al altor categorii de vârstă. 

 

Tinerii sunt cei care cumpără produse în funcție de marcă (spre deosebire de vârstnici, de exemplu, pentru care primează prețul), obișnuiesc să facă achiziții în perioadele de reducere gen Black Friday, sunt cei care comandă cel mai mult de pe internet și recunosc că au tendința de a cumpăra mâncare în exces, pe care apoi o aruncă. Dintre cei peste jumătate dintre români care utilizează smartphone-uri, 85% sunt tineri. Tot tinerii sunt cei care circulă cu taxi și folosesc servicii de carsharing gen Uber sau Taxify, și preferă clinicile private atunci când vor să beneficieze de consult sau tratament medical. 

 

Tinerii declară în cea mai mare măsură că intenționează să cumpere cărți în anul 2018, dar sunt deschiși și la alte surse de informare, cum ar fi internetul, în care au și încredere. Peste jumătate dintre români spun că au auzit de criptomonede, dintre aceștia majoritatea (aproape 71%) fiind tineri, care ar fi interesați să și investească în astfel de monede virtuale. Și tot tinerii sunt înzestrați cu un realism social aparte, care îi face să fie cea mai pesimistă categorie de vârstă în ceea ce privește direcția în care merge România. 

 

Deși în principal tinerii români au un comportament adaptat societății viitorului, există un domeniu în care manifestă, în mod neașteptat, un mare grad de conservatorism: atunci când vine vorba despre femei în politică, tinerii au opinii favorabile despre acest aspect într-o măsură mai mică decât alte categorii de vârstă. 

 

Crește participarea tinerilor la viața politică

În general, atunci când se vorbește despre comportamentul electoral, credința larg răspândită este că tinerii nu au o viață politică activă: nu sunt activiști de partid (în sensul pur al cuvântului), nu sunt interesați de partidele politice sau de politicieni și nu merg la vot. Realitatea însă este alta, așa cum reiese dintr-un eurobarometru publicat pe site-ul Comisiei Europene (nr. 455/2018). Deși doar 4% dintre tinerii români declară că în ultimele 12 luni au avut activități în cadrul unor organizații sau partide politice, șapte din zece tineri spun că au votat în ultimii trei ani (16% spun că nu au avut drept de vot la ultimele alegeri, acesta fiind motivul neparticipării, iar alți 12% spun că nu au votat - aveau drept de vot, dar au lipsit în mod deliberat). De precizat că intervalul de vârstă a respondenților a fost 15-30 de ani, în timp ce referirile la tineri din sondajele românești sunt pentru categoria de vârstă 18-35 de ani. Față de decembrie 2014, când s-a realizat un sondaj similar, procentul tinerilor români care declară că au mers la vot în ultimii trei ani a crescut, de la 67% la 70%, situându-se peste media europeană a participării tinerilor la vot – de 64%. Dintre toate tipurile de alegeri, tinerii care au votat se arată interesați cel mai mult de alegerile locale și abia apoi de cele naționale, pattern care se respectă în toate țările europene, membre ale Uniunii. 

Față de 2014, avem cu 10% mai mulți tineri care se implică în activități de voluntariat

Predilecția tinerilor pentru viața comunității în detrimentul preocupărilor pentru ceea ce se întâmplă în areale mai îndepărtate se manifestă și atunci când este vorba despre apartenență organizațională în general pentru activități pe bază de voluntariat: aproape o treime dintre tinerii europeni au declarat că au participat în ultimul an la astfel de activități, dintre care 69% precizează că aceste activități au vizat comunitatea locală și doar 33% au fost implicați în activități care vizează țara. Tinerii români s-au implicat într-o măsură mai mică decât cei europeni în activități de voluntariat: doar 27% au întreprins în ultimul an acest gen de activitate, dintre care majoritatea spun, la fel cu cei europeni, că activitățile au vizat comunitatea locală.  Procentul tinerilor români care au întreprins activități de voluntariat în ultimul an este identic cu cel al tinerilor din Luxemburg, Portugalia și Estonia, cei mai activi voluntari fiind tinerii din Danemarca și Irlanda (39%), iar cei mai inactivi – cei din Finlanda (17%) și Ungaria (19%). Preferința tinerilor pentru activități în cadrul comunității locale este în congruență, de pildă, cu preferința publicului general pentru știrile și informațiile locale (de pe strada pe care locuiesc, din cartier, din oraș) în detrimentul știrilor și informațiilor naționale. 

Cu toate că se află sub media europeană în ceea ce privește voluntariatul, numărului tinerilor români care declară că au întreprins astfel de activități în ultimul an a crescut cu 10% față de declarațiile din decembrie 2014. Societatea românească se schimbă spre o cultură și responsabilitate civică mai prezentă. Deși mai bine de două treimi dintre tineri nu se implică, creșterea cu 10% a celor activi într-un interval de timp relativ scurt (nu se poate vorbi despre o schimbare de generație, ci doar de atitudine a unei generații) conferă încredere într-o participare socială viitoare la un nivel mai ridicat. De altfel, mișcarea #rezist poate fi un indiciu în acest sens.   

Tinerii români vor de la UE mai multe politici legate de educația și formarea lor

Întrebați care consideră că ar trebui să fie prioritățile Uniunii Europene în materie de politici publice, tinerii români pun pe primul loc politicile de educație și dezvoltare de abilități, apoi pe cele de creare a locurilor de muncă, de protecția mediului (și de luptă împotriva schimbărilor climatice), politicile de securitate și apărare, managementul fluxurilor migratoare și integrarea refugiaților, libertatea de mișcare și ultima mențiune – politicile privind participarea democratică. În spirit capitalist și weberian, tinerii sunt axați mai mult pe acțiuni care le valorifică potențialul personal (educație,  acces pe piața muncii) decât pe acțiuni care întăresc principii la nivel societal (cum ar fi consolidarea democrației sau a libertăților fundamentale ale Uniunii). 

Mai mult de opt din zece tineri români își doresc politici publice în domeniul educației care să dezvolte o cultură a Uniunii Europene (valori, mod de funcționare etc.)

93% dintre tinerii români recunosc nevoia de informare în școli, susținută de politici guvernamentale, cu privire la drepturile și responsabilitățile în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene (peste media europeană de 89%). 82% dintre tinerii români și-ar dori să învețe despre chestiunile europene, cum ar fi funcționarea Uniunii și a instituțiilor sale, istoria Uniunii Europene sau cultura europeană, aspecte care ar trebui să fie incluse în programa școlară obligatorie (sub media europeană de 83%). 77% dintre tinerii români sunt de acord cu faptul că programele de tip Erasmus te fac să te simți mai european (peste media europeană de 67%). 

Ca idei de politici europene pentru tineri, românii și-ar dori cel mai mult accesul facil la informații pentru cei care vor să se mute și să lucreze în străinătate, pentru a încuraja angajarea forței de muncă tinere (42%); apoi și-ar dori mai multe oportunități pentru tineri de tip Erasmus (37%), educație creativă în ceea ce privește realitatea virtuală, experiențele de zi cu zi, evenimentele artistice și culturale (34%), promovarea schimbării comportamentale prin proiecte pro-mediu, cum ar fi transport sustenabil sau sisteme de reciclare, dezvoltate la nivel european (34%), organizarea de evenimente care să creeze conexiuni cu zonele rurale (30%), promovarea Uniunii si a valorilor sale în interiorul și în afara Uniunii Europene, prin activități de voluntariat (23%), respectiv informații și știri despre UE disponibile prin canale media inovative, în mai multe limbi – prin filme, seriale sau chiar jocuri (17%). 

Din toate aceste date rezultă că cel puțin o parte dintre tinerii români sunt destul de bine pregătiți pentru societatea viitorului, pe care Alvin Tofler o definea prin tranziență. Într-o lume volatilă, în care adaptarea rapidă la contexte noi devine esențială pentru supraviețuire, creșterea, la nivel individual, a sentimentului de solidaritate și responsabilitate socială, alături de creșterea nevoii de implicare civică reprezintă speranța că totuși România are viitor, iar tinerii vor reuși să se coaguleze în masa critică necesară unei schimbări profunde!

Notă: Titlul și introducerea aparțin redacției. Textul aparține autoarei. 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26