Uciderea fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, i-a adâncit paranoia lui Vladimir Putin și l-a atins acolo unde îl doare mai tare, spun experții.

Politico scrie că uciderea ayatollahului Ali Khamenei într-un atac țintit condus de Israel și susținut de SUA a declanșat două dintre cele mai profunde instincte ale lui Putin: o paranoia adânc înrădăcinată în legătură cu propria longevitate și o dorință de supraviețuire politică definită de victoria asupra Ucrainei - indiferent de preț.

Ambele au fost evidențiate într-o scurtă declarație publicată pe site-ul Kremlinului, în care Putin a denunțat uciderea lui Khamenei drept „o crimă... comisă prin încălcarea cinică a tuturor normelor moralității umane și a dreptului internațional”.

A fost o reacție mai puternică decât cea de după capturarea la începutul acestui an a unui alt fost aliat al Rusiei, Nicolás Maduro, din Venezuela.

Și totuși, Putin, în mod notabil, nu a numit țările din spatele crimei.

Moartea lui Muammar Gaddafi, un punct de cotitură în politica rusă

În cercurile rusești, moartea lui Khamenei a evocat comparații cu căderea unui alt dictator. Imaginea, filmată cu un telefon mobil, în care Muammar Gaddafi din Libia a fost bătut până la moarte în urma unei intervenții conduse de NATO în 2011 l-a lăsat pe Putin „perplex”, potrivit jurnalistului rus Mikhail Zygar.

„Au arătat întregii lumi cum a fost ucis, acoperit de sânge. Asta e democrație?”, a declarat Putin, vizibil furios, în timpul unei conferințe de presă televizate la acea vreme.

În mai 2012, la scurt timp după răsturnarea lui Gaddafi, Putin a revenit la președinție după o perioadă de mandat ca prim-ministru. A preluat această funcție cu o misiune aparentă de a se rupe de Occident și de a eradica disidența internă, pe care a acuzat-o că încearcă să colaboreze cu dușmanii Rusiei pentru a realiza o schimbare de regim.

„Tocmai moartea lui Gaddafi a devenit un punct de cotitură în politica rusă - atât externă, cât și internă”, scrie Alexander Baunov, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia cu sediul la Berlin.

Faptul că SUA și Europa ar fi permis ca un lider global să fie răsturnat atât de brutal a fost considerat de Putin, un fost agent KGB, drept „culmea trădării”, a spus Baunov.

De atunci, paranoia lui Putin a continuat să crească

Odată cu trecerea anilor, Putin s-a cufundat într-o izolare și o paranoia tot mai mare. În timpul pandemiei de COVID, demnitarii străini și oficialii ruși au fost obligați să stea la câțiva metri distanță de președintele rus. Interacțiunile cu publicul au fost și sunt încă atent coregrafiate.

Regretatul lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, l-a numit „bunicul într-un buncăr” pe Putin, o aluzie la ancheta echipei sale privind un palat fastuos, despre care se presupune că ar fi deținut Putin, care includea o rețea de tuneluri săpate la 50 de metri în pământ.

Putin a fost sfătuit de ideologul său să intervină în războiul din Iran, fiind avertizat că, după Khamenei, ar putea urma el

Evenimentele recente nu au făcut decât să adâncească paranoia lui Putin, scrie sursa citată. Răsturnarea a doi aliați ai Rusiei - Maduro și Khamenei - în succesiune rapidă i-a determinat pe unii comentatori pro-Kremlin să încalce ceea ce a fost o regulă informală de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă: evitarea criticilor deschise la adresa SUA sau președintele său.

În fruntea nemulțumiților, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a scris că atacul SUA asupra Iranului a dezvăluit „adevăratele culori” ale lui Trump. Totodată, propagandistul rus Vladimir Soloviov a acuzat SUA că se comportă „ca un prădător”, folosind diplomația pentru a-și atrage „prada să-și lase garda jos înainte de a-și înfige colții în gât”. Iar Aleksandr Dughin, numit ideologul lui Putin, a avertizat că Washingtonul ar putea plănui să facă același lucru cu Rusia, sfătuindu-l pe președintele rus să intre în războiul din Iran.