După ani în care Rusia a atacat Ucraina fără o teamă reală de represalii, echilibrul se schimbă. Kievul lovește acum zilnic ținte strategice pe teritoriul rus, de la rafinării la centrale electrice, provocând pene de curent și o criză energetică.
Pe parcursul primilor ani de război, Rusia a lovit frecvent orașe şi infrastructura energetică din Ucraina, fără a suferi contraatacuri consistente. În ultimele luni, însă, echilibrul s-a mutat: armata şi industria de apărare ucraineană au reuşit să dezvolte şi să producă în serie arme cu rază lungă, astfel încât riposta Kievului a devenit constantă şi tot mai dură.
Noile capabilităţi permit Ucrainei să lovească aproape zilnic obiective pe teritoriul rus, nu doar rafinării, ci şi centrale electrice şi posturi de transformare, alimentând o criză energetică tot mai vizibilă în interiorul Rusiei. „Până la urmă, le-am spus că trebuie să înțeleagă că, dacă vor să ne impună pene de curent, vom proceda la fel. Nu este niciun secret aici”, a declarat Volodimir Zelenski într-o întâlnire cu jurnalişti la Kiev.
Scopul declarant al Kievului este de a construi o capacitate non-nucleară de lovire suficient de puternică încât să descurajeze atacurile ruseşti. Deocamdată, efectul nu a fost total. Rusia continuă să bombardeze, dar acum Ucraina poate răspunde într-un mod mult mai susţinut decât în primii trei ani de conflict. Într-o singură zi, Kremlinul a lansat peste 450 de drone şi 30 de rachete asupra Kievului şi altor oraşe, iar numai într-o săptămână au fost folosite mii de drone şi sute de rachete, majoritatea vizând infrastructura energetică.
Kievul a ripostat vizând rafinării şi chiar o centrală electrică civilă în regiunea Belgorod, provocând pene de curent în zone ruseşti apropiate graniţei. Preşedintele Zelenski spune că astfel de operaţiuni fac parte din strategia de descurajare: „Inamicul trebuie să suporte costul acestui război. Dar noi nu ucidem civili”, a afirmat el.
În primele etape ale conflictului, loviturile ucrainene în interiorul Rusiei rămâneau, în general, izolate şi de scurtă durată, ceea ce permitea reconstrucţia rapidă şi limitarea efectelor asupra populaţiei ruse. Acum însă, capacitatea de produs local şi de cooperare în materie de informaţii a permis Ucrainei să-şi extindă campania de lovituri la adâncime. Conform BBC, în acest an au fost afectate 21 din cele 38 de rafinării majore din Rusia, reducând cu circa 38% capacitatea de rafinare a ţării şi forţând importuri suplimentare de carburanţi din Belarus.
Impactul este dublu: penurii interne de combustibil afectează atât economia civilă, cât şi logistica militară, punând sub presiune una dintre principalele industrii strategice ale Moscovei. În replică, autorităţile ruse acuză Kievul de lovit ţinte civile pentru a impresiona „sponsorii occidentali”, declaraţii făcute recent de Vladimir Putin.
Contextul politic internaţional se schimbă şi el. Legăturile dintre Zelenski şi preşedintele american Donald Trump au trecut prin momente tensionate, întreruperi temporare de livrări de armament şi de schimb de informaţii, dar în ultimele zile dialogul s-a intensificat. Trump a criticat anterior restrângerea opţiunilor militare ale Kievului şi a declarat că analizează posibilitatea livrării de rachete de croazieră Tomahawk, măsură pe care a discutat-o şi cu Vladimir Putin, avertizând însă că ar constitui „un pas” în escaladarea conflictului, dacă noile negocieri de la Budapesta nu vor avea un rezultat.
Zelenski a salutat ideea ca un semnal de descurajare: „Vedem şi auzim că Rusia se teme că americanii ni-ar putea oferi Tomahawk-uri. Acesta este un semnal că un astfel de tip de presiune poate funcţiona pentru pace”.
Între timp, Ucraina nu mai aşteaptă exclusiv sprijin extern. Dezvoltarea internă a dronelor şi rachetelor, precum noile sisteme Flamingo cu rază extinsă şi combinaţiile folosind Neptune, permit lovituri care înainte păreau imposibile.
Financial Times a relatat în weekend că SUA oferă informații de țintire Ucrainei pentru lovirea infrastructurii energetice ruse. Preşedintele a mai afirmat că unele platforme noi, de tip dronă-rachetă, au început deja să lovească depozite de muniţii şi alte obiective strategice ruse, iar ţinte precum porturile baltice Ust-Luga sau Primorsk „sunt acum la îndemână”. Exemple recente includ lovirea unei rafinării în Ufa, la 1.400 km de front, şi atacuri asupra platformelor maritime pe Marea Neagră.
În esenţă, tactica Kievului urmăreşte să creeze o presiune economică şi militară care să compenseze diferenţele directe pe câmpul de luptă şi să oblige Kremlinul să reevalueze costurile continuării ofensivei. „Este nevoie de mai multă presiune asupra Rusiei. Presiunea va funcţiona — când vor pierde mai mult din război decât în orice alt scenariu”, a concluzionat Zelenski, subliniind importanţa unui mix de lovituri pe mare rază, sancţiuni şi iniţiative pentru pace, conform POLITICO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News