Două studii recente arată că, încă din paleolitic, câinii erau o specie complet distinctă de lupi și făceau parte integrantă din viața oamenilor, cu mult înainte de apariția agriculturii.
Deși se știa deja despre câini că au fost primele animale domesticite de oameni, noile cercetări sugerează că această legătură datează cu câteva mii de ani mai devreme decât estimările anterioare. Două articole publicate pe 25 martie în revista „Nature” compară genomurile câinilor descoperiți în situri arheologice din întreaga Europă și confirmă că, acum mai bine de 14.000 de ani, aceștia erau deja diferiți genetic de lupi.
„Odată ce există câini, aceștia se atașează automat de populațiile umane cu timpul. Îi numim Câinii Armatei Elvețiene. Ei se pot adapta la toate rolurile culturale pe care le asociem astăzi cu câinii”, explică Lachie Scarsbrook, paleogenetician la Universitatea Ludwig Maximilian din München, Germania.
Deși există dovezi arheologice că animale asemănătoare câinilor au fost îngropate alături de oameni încă de acum 34.000 de ani, simpla îngropare nu confirmă domesticirea, avertizează Scarsbrook.
Diferențele dintre scheletele de câine și lup pot fi subtile, mai ales când sunt disponibile doar cranii parțiale sau dinți. William Marsh, paleogenetician la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, subliniază că mulți presupuși „câini antici” s-au dovedit a fi lupi, iar cel mai vechi câine confirmat genetic datează de aproximativ 10.900 de ani.
Pornind de la ipoteza că dacă ar fi existat câinii în Europa atât de devreme, ar fi trebuit să fie mai răspândiți, Anders Bergström, genetician evoluționist la Universitatea din East Anglia, a coordonat un studiu amplu. Echipa sa a analizat 216 rămășițe de canide, datând de la 46.000 de ani în urmă (situl Goyet, Belgia) până la 5.000 de ani (Scoția). Comparând ADN-ul acestor probe, cercetătorii au identificat cel mai vechi câine datat la 14.200 de ani, descoperit în Elveția.
Între timp, Scarsbrook și Marsh au examinat probe din Turcia, Iran, Serbia și Anglia, cu vârste între 15.800 și 8.900 de ani. Analiza ADN-ului nuclear și mitocondrial a arătat că șase dintre aceste exemplare erau câini, foarte asemănători între ele, ceea ce indică existența unei linii genealogice consistente pe întreg continentul european.
Deși studiile nu oferă indicii precise despre aspectul acestor câini preistorici, cercetătorii estimează că ar fi semănat cu lupi mai mici. Genele lor, însă, au supraviețuit și au ajuns în multe dintre rasele moderne, de la ciobănescul german la Saint Bernard, făcând legătura dintre omul paleolitic și animalele sale de companie mai clară ca niciodată.
„Acești câini timpurii nu erau doar animale de companie, ci aliați în vânătoare, pază și ritualuri. Ei reprezintă începutul unei prietenii care durează până astăzi”, concluzionează Scarsbrook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News