Pentru oameni, artificiile sunt de multe ori un mod de a sărbători. Pentru animale, însă, fiecare bubuitură poate fi percepută ca o amenințare mortală. Un medic veterinar explică de ce zgomotele și luminile de Revelion pot declanșa panică extremă, fugă necontrolată și chiar moartea animalelor.
În timp ce pentru oameni artificiile sunt asociate cu sărbătoarea și bucuria, pentru animale ele declanșează frică intensă, stres extrem și reacții de panică. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru DCNews, Dr. Miruna Beda, medic veterinar de laborator în București, explică mecanismele din spatele acestor reacții și avertizează asupra riscurilor reale pe care le implică folosirea articolelor pirotehnice în apropierea zonelor locuite.
![]()
Potrivit medicului veterinar, principala cauză a stresului este modul diferit în care animalele percep sunetele și luminile. Auzul câinilor și al pisicilor este mult mai dezvoltat decât cel uman: acestea pot percepe frecvențe de până la aproximativ 65 kHz, față de limita de 20 kHz a oamenilor, și pot distinge zgomote de la distanțe de patru-cinci ori mai mari. De asemenea, nu doar ele sunt afectate, ci și animalele de fermă care percep sunetele în mod similar.
Dr. Miruna Beda, medic veterinar de laborator în București: „Acum gândiți-vă la momentele când stați în casă la televizor și auziți spontan pocnitori aprinse afară. De multe ori s-a întâmplat să tresăriți, nu? Chiar dacă acel zgomot se aude de afară, este suficient de intens și imprevizibil cât să vă sperie pe moment. Majoritatea animalelor nu doar că sunt afară, mai aproape de sursa acelui sunet, dar îl aud mai clar. Mai mult, ele nu pot raționaliza sursa sau motivul sunetului. Automat vor considera drept un pericol, un sunet atât de brusc și puternic.
În al doilea rând, zgomotele produse de artificii sunt imprevizibile: se aud din neant, nu au un tipar clar, se pot repeta, dar nu cu o pauză egală între reprize. Astfel animalul rămâne constant într-o stare de stres. De asemenea, lumina la fel de intensă și bruscă, poate fi foarte înspăimântătoare, iar artificiile sunt însoțite și de fum și mirosuri înțepătoare, un alt factor perturbator”.
![]()
Din punct de vedere medical, reacția animalelor este similară celei declanșate de tunete și fulgere, însă mult prelungită. Se activează răspunsul de tip fight or flight, controlat de sistemul nervos simpatic, iar cel mai frecvent apare reacția de fugă.
Dr. Miruna Beda, medic veterinar de laborator în București: „Efectul general al artificiilor și pocnitorilor asupra organismului animal este unul comparabil cu cel produs de tunetele și fulgerele din timpul furtunilor, cu diferența că acestea durează mult mai mult, ceea ce declanșează răspunsul de tip fight or flight, cu activarea sistemului nervos simpatic. Animalul nu „gândește” pericolul, ci îl simte, și scopul acestui răspuns este de a pregăti organismul instantaneu în scopul supraviețuirii. Astfel, animalele percep artificiile și pocnitorile ca pe o chestiune de viață și de moarte.
![]()
Medical vorbind, amigdala, care este centrul fricii din creier, activează sistemul nervos simpatic, ducând la eliberarea de adrenalină, noradrenalină și ulterior cortizol, hormonul stresului, care duc la rândul lor la creșterea ritmului cardiac, o respirație accelerată și superficială (hiperventilație), inhibarea digestiei, tensionarea musculaturii și imposibilitatea manifestării comportamentelor calme sau ascultării comenzilor, deoarece supraviețuirea are prioritate.
În marea majoritate a cazurilor animalele se ascund sub pat, în baie, dacă sunt afară vor face tot posibilul să fugă din țarcuri/curți dacă acestea nu oferă un ascunziș satisfăcător ce poate masca sunetele și luminile. Se pot observa tremurături, vocalizări (miorlăituri de parcă pisica este în durere, lătrat excesiv), iar dacă evadarea pe care animalul și-o dorește nu este posibilă, poate apărea inclusiv agresivitatea defensivă”.
![]()
Riscurile ce însoțesc asemenea manifestări sunt nenumărate și chiar fatale:
Citește și: Sunt sau nu pisicile mai fericite dacă sunt ținute doar în casă?
Pe termen lung, efectele pot fi devastatoare:
![]()
Recomandarea principală a veterinarului este ca animalele ținute afară să fie aduse în casă, măcar în noaptea de Revelion.
„Sunt doar câteva ore care pot face diferența dintre o noapte aproape normală și una profund traumatizantă”, spune medicul.
În cazul animalelor de talie mare ce nu pot fi introduse în casă, este foarte importantă asigurarea unui spațiu sigur:
„Din punct de vedere al prevenției, este foarte importantă microciparea câinilor sau, indiferent de specie canină sau felină, purtarea unei zgărzi cu un medalion atașat ce conține detaliile pertinente identificării proprietarului în cazul în care animăluțul evadează cu succes”, mai adaugă Dr. Miruna Beda.
![]()
Pentru animalele ce stau în casă, se recomandă:
„Un rol major în prevenirea fricii de artificii îl are și cât de “socializat” (domesticit) este animăluțul tău. Animalele bine socializate fac față mult mai bine situațiilor necunoscute mai târziu în viață decât cele expuse rar la circumstanțe variate. Pentru ca animalele să fie bine socializate, ele trebuie să aibă cât mai multe experiențe pozitive la intrarea în contact cu stimuli străini pe parcursul creșterii lor. Cu toate acestea, este important ca acestea să fie expuse cu grijă la stimulii noi, în doze adecvate, pentru a evita suprastimularea lor sau apariția fobiilor”, explică medicul veterinar.
![]()
În final, Dr. Miruna Beda subliniază importanța responsabilității comunitare: „Dacă faceți parte din categoria persoanelor care nu se pot abține din a folosi astfel de articole pirotehnice, minimul de bine pe care îl puteți face comunității este să evitați zonele rezidențiale sau să anunțați din timp vecinii proprietari de animale că urmează să le folosiți”.
Un gest de câteva minute poate însemna, pentru un animal, ore întregi de teroare sau chiar pierderea vieții.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu