• O nouă Ialta? Chirieac, despre scenariul împărțirii sferelor de influență și retragerii SUA din estul Europei

Autor: Andreea Deaconescu

Șeful cancelariei prezidențiale afirmase, miercuri seara, la Antena 3 CNN, că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, Moscova a cerut revenirea la sfera de influență de la începutul anilor ‘90, adică dinaintea căderii blocului comunist, un nou plan Ialta. A doua variantă propusă de ruși este ruperea legăturilor UE-SUA, adică retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România.

„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, este exprimarea lor. În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat șeful cancelariei prezidențiale. 

Însă joi dimineață, la Digi24, Cristian Diaconescu a revenit asupra declarațiilor și a spus că momentul la care face referire a avut loc în 2022. „O politică extrem de complicată pe care Federația Rusă a anunțat-o încă din 2022 când se încerca determinarea Moscovei de a se retrage din Ucraina. Pe calea negocierilor, statele NATO făceau demersurile corespunzătoare. Cum se știa din acea perioadă, cererea explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997”, a spus Diaconescu. „Aici, în legătura cu ce se cere, în primul rând nu a fost pe masa negocierilor în acest moment. Legat de garanții, ne uităm foarte atent la acest subiect. Demersurile noastre sunt foarte serioase și prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenții”, a mai declarat șeful cancelariei prezidențiale. 

Chirieac: Nimeni nu va mai da afară din NATO țările din Est

Analistul Bogdan Chirieac a comentat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, declarațiile lui Cristian Diaconescu, precizând că propunerea Rusiei nu a fost reluată recent și că nu există motive de îngrijorare. "Declarațiile domnului Cristian Diaconescu au fost rectificate în această dimineață. Domnia sa spune că cererea Rusiei a fost făcută înainte de 2022 și la vremea respectivă a fost în presă, dar nouă nu ne venea să credem. Era o cerință maximală, absurdă, ca țările care nu erau NATO în 1997, adică toate țările din Est, să fie scoase din alianță pentru confortul domnului Putin, criminal de război. Deci nu la Riad, în zilele trecute, s-a făcut această propunere, ci în urmă cu mai mulți ani și firește, America atunci a refuzat, era o absurditate. Din punctul ăsta de vedere, cred că este lămuritor", a spus analistul politic.

El a subliniat că, chiar și în ipoteza improbabilă a retragerii SUA din NATO, alianța ar continua să existe cu statele europene și Canada, deși cu o forță redusă.

"Cristian Diaconescu a lămurit confuzia făcută în primul său interviu. Deci, din punctul ăsta de vedere, n-ar trebui să ne îngrijorăm, fiindcă nu s-a făcut această propunere sau nu avem informații ca această propunere să fie reluată la Riad. Oricum, ea este absurdă, indiferent când a fost făcută. Nimeni nu va mai da afară din NATO țările din Est. Și dacă Statele Unite fac un gest (deși eu nu cred că se va întâmpla asta) și se retrage America de NATO, NATO tot rămâne cu statele europene și Canada. Deci, sigur, nu va avea nici pe departe aceeași forță și același impact pe care îl are astăzi NATO alături de Statele Unite, dar vom munci, vom lupta, vom investi și, poate într-un deceniu, vom face o alianță absolut credibilă", arată Bogdan Chirieac.

Întrebat dacă declarația șefului cancelariei prezidențiale nu a fost cumva rectificată pentru a nu supăra pe cineva în negocieri, Bogdan Chirieac precizează că "în acest moment putem specula și vom specula infinit, fiindcă declarația a făcut poate ca cetățeni în România să nu poată dormi. Cei de generația mea își amintesc încă ce înseamnă frigul, foamea, mizeria, tot ce a fost în România în anii când URSS-ul era peste această țară. Știm ce înseamnă Rusia și de asta avem în ADN: mai puțin de 6% din populația României are încredere în Federația Rusă. Apropo de votanții lui Călin Georgescu - nu sunt pro-ruși votanții, sunt oameni care s-au săturat de establishment-ul actual din România și pentru asta trebuie făcut ceva, să reformăm statul. Dar e vorba de altceva în momentul acesta. Ideea este că faptul că Rusia pune astfel problema și Trump, care are niște decizii discutabile, ca să ne exprimăm elegant, sigur ne îngrijorează, dar aflăm că nu s-a făcut asta la Riad".

Referitor la discuția purtată de ministrul de Externe român, Emil Hurezeanu, cu ambasadorul Richard Grenell, trimisul special al președintelui Trump, în contextul Conferinței de Securitate de la München, în urma căreia Financial Times a scris că Administrația Trump ar face presiuni asupra autorităților române pentru eliberarea fraților Tate, analistul politic consideră că acești cetățeni "nu sunt reținuți de guvernul României în momentul acesta fiindcă n-au pașapoarte valabile. Ei sunt într-o anchetă penală foarte serioasă pentru infracțiuni foarte grave, pentru acuzații ca viol, sechestrare de persoane și alte lucruri de genul acesta - acuzații greu de susținut, din punctul meu de vedere. Deci, cum ar putea influența pe scurt guvernul României justiția din România? Există ingerință politică în justiția din România? Cum s-ar putea face lucrul acesta? Justiția din România și-a făcut un hobby să aresteze și să bage la pușcărie premieri, miniștri și parlamentari".