Florin Manole și Bogdan Chirieac au discutat despre riscul unui val de două milioane de noi pensionari până în 2030, care ar putea duce sistemul la 7 milioane de beneficiari și accentua presiunea asupra bugetului.
Un scenariu de tip începe să fie tot mai des invocat în analiza sistemului public de pensii din România. Nu ca exercițiu teoretic, ci ca posibilitate cu efecte directe asupra bugetului în următorii ani. Până în 2030, România ar putea înregistra un val de aproximativ două milioane de noi pensionari. De la circa 5 milioane în prezent, sistemul ar ajunge la aproape 7 milioane de beneficiari. Este o creștere care schimbă fundamental raportul dintre contribuabili și pensionari și pune presiune directă pe sustenabilitatea financiară a sistemului.
Deficitul de la pensii nu mai este o excepție, ci o constantă bugetară. An de an, statul acoperă diferența din bugetul general, iar necesarul de finanțare crește odată cu extinderea bazei de beneficiari. În acest context, chiar și o ajustare aparent tehnică devine relevantă la scară macroeconomică. Estimările mai pesimiste vorbesc despre un risc de scădere a nivelului pensiilor cu până la 50%, însă într-un orizont de timp extins și prin efecte cumulative, nu printr-o măsură punctuală. Un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj analizează aceste dezechilibre și limitele posibilelor intervenții. Concluzia centrală este că inclusiv măsuri structurale, precum creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani, ar avea un impact relativ redus asupra numărului total de pensionari - o scădere de doar 3,96%. Pe acest fond, fostul ministru al Muncii, Florin Manole (PSD), din guvernul Bolojan, a explicat la România TV o serie de posibile direcții pentru echilibrarea sistemului. Discuția cu analistul Bogdan Chirieac a adus rapid în prim-plan întrebările esențiale: capacitatea reală de finanțare și, mai ales, viitorul pensiilor speciale. Este un subiect care rămâne sensibil și care, în lipsa unor soluții clare și coerente, continuă să alimenteze tensiuni publice mai degrabă decât să le tempereze.
Florin Manole: „Vreau să spun niște lucruri. Nu am văzut studiul, dar am văzut un articol, mai sintetic, într-adevăr, care prezintă această cercetare. Am văzut, totuși, că este vorba despre măsurarea, cred eu, greșită a deficitului de la pensii. Greșită pentru că, da, de la buget este adevărat că trebuie să vină niște bani pentru a completa necesarul, însă completarea se face și pentru că o bună parte din bani merg la Pilonul II. Asta nu înseamnă bani pierduți. Sunt bani care sunt intrați în titluri de stat, în bursă; există o legislație întreagă care explică în ce fel se pot folosi de către fondurile de pensii Pilon II acești bani. Deci, este important de spus că aceștia nu sunt bani pierduți. Asta, în primul rând. În al doilea rând, există ajustări care se pot face în legătură cu cheltuielile de la sistemul de pensii. Mă refer aici la faptul că plătim, dar nu vreau să sperii pe nimeni, că nu vreau să vorbesc de nicio obligativitate, foarte mulți bani la Poștă astăzi, de 10 ori mai mult decât la bănci, pentru a trimite pensiile. Însă pensionarii care intră acum în sistem sunt tot mai mulți pe card, nu pe cash. Asta înseamnă că aceste cheltuieli vor scădea în mod natural, cele prin care trimitem banii către pensionari.
Pe de altă parte, da, trebuie să luăm și măsuri active. De exemplu, măsura de subvenționare a locurilor de muncă, prin fonduri europene și prin programul pentru primul loc de muncă. Programul trebuie să înceapă într-o lună sau două, maximum, dacă nu l-o fi blocat domnul Pâslaru. Vorbim de 170 de milioane de euro care vor aduce peste 20.000 de tineri în piața muncii. Un alt proiect, tot cu finanțare europeană, 85% de data aceasta, nu 100% ca în cazul anterior, este un proiect care are ca obiectiv aducerea a încă 70.000 de angajați în plus în piața muncii. E un întreg mecanism și nu intru acum în detaliu. Da, trebuie să avem și partea aceasta de stimulare a angajării. Nu în ultimul rând, vorbim și de combaterea muncii la negru. E o temă extrem de importantă, o temă care ar aduce mai mulți bani la buget de la niște oameni care astăzi muncesc, dar care, din păcate, nu cotizează și care, din păcate, vor fi privați de anii de muncă pe care nu-i vor regăsi în pensia pe care o vor primi. Astfel, combaterea muncii la negru, stimularea pieței muncii și o gestionare mai bună a bugetului de pensii sunt 3 ingrediente care pot face parte dintr-o soluție pentru acest deficit.”
Bogdan Chirieac: „Domnule ministru, și din 2030 nu o să aveți bani de plătit pentru pensiile pentru contributivitate, dar veți plăti pensiile speciale în continuare?”
Florin Manole: „Nu. Pentru pensiile speciale, de fapt pentru pensiile mari, pentru că sunt și pensii de serviciu pentru militari care au și sub 3000 de lei, există genul acesta de pensionari, nu alea vor fi problema pentru spațiul public, pentru cetățenii nemulțumiți legitim de acest subiect. Pentru veniturile mari din pensii, nu legea care a trecut și care a reprezentat jalon îndeplinit parțial în PNRR este soluția. Este pentru viitor. Este vorba de impozitarea progresivă, care este soluția pentru pensiile în plată, pensiile acelea care nemulțumesc legitim pe mulți oameni.”
Bogdan Chirieac: „Știți că nu puteți face, nu? Pentru că impozitarea progresivă trebuie să se aplice uniform. Îl ai pe cel care a contribuit mult, iar pe el, pe cel cu contributivitate, îl impozitați la fel ca pe cel care are pensie specială. Asta nu e în regulă. Veți avea o mare mută împotriva dumneavoastră.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu