România este „oaia neagră” a Agenţiei Spaţiale Europene. Prunariu, avertisment la 45 de ani de la zborul în spaţiu

Autor: Tiberiu Vasile

Cosmonautul Dumitru Prunariu a vorbit, marţi, la 45 de ani de la zborul său în spaţiu, despre şansele ca un alt român să iasă de pe orbita Pământului în viitorul apropiat, precizând că România, de două ori, pentru o perioadă mai lungă de timp, nu şi-a plătit contribuţia la Agenţia Spaţială Europeană şi a devenit "oaia neagră".

"În momentul de faţă, deşi suntem membrii plini ai Agenţiei Spaţiale Europene şi avem dreptul de a participa la selecţiile pentru astronauţi, aici problemele îmbracă nişte sensibilităţi (...). Europa organizează periodic, cam la 10-15 ani, câte o nouă selecţie de astronauţi. La nivelul de volum de zboruri cosmice la care participă Europa, în care primeşte câte un loc pe o navă rusească sau pe o navă americană, până în 2030 s-a considerat că nu e nevoie de mai mult de încă şase astronauţi europeni. Ei bine, din peste 12.000 de candidaţi cât s-au oferit voluntari, dintre care 255 români, să alegi şase astronauţi este foarte dificil. Ajungi la un număr de 100, să spunem, care sunt toţi foarte buni, din toate punctele de vedere: parametrii medicali, inteligenţă, psihologie, pregătire tehnică şi aşa mai departe. Şi mai departe îţi trebuie numai şase", a declarat Dumitru Prunariu într-o conferinţă de presă dedicată primul zbor al unui român în spaţiu.

Selecţia finală, a adăugat el, s-a făcut după contribuţia statelor la programele europene.

"Şi atunci n-ai cum să te baţi nici cu Franţa, nici cu Germania, nici cu Italia, nici cu Marea Britanie, care face parte din ESA, nici cu ţări nordice. România, sincer să fiu, de două ori, pentru o perioadă mai lungă de timp, nu şi-a plătit contribuţia la ESA şi a devenit oaia neagră a ESA. Şi asta pentru că guvernanţii n-au înţeles la timp care e importanţa acestei instituţii şi cât de mult contribuie ea la dezvoltarea tehnologică şi industrială într-o anumită ţară", a subliniat Prunariu.

În România nu s-a ajuns încă la înţelegerea importanţei industriale şi tehnologice

În opinia sa, în România nu s-a ajuns încă la înţelegerea importanţei industriale şi tehnologice, care aduce profit.

"S-a considerat că dăm bani, dăm bani, îi dăm şi-i returnăm dacă ştim cum, iar multe ţări s-au dezvoltat efectiv tehnologic prin accederea la Agenţia Spaţială Europeană. Italia, de exemplu, Spania, Austria, care au un program consistent acum, tocmai prin programele europene. Ei bine, în acest context, vă daţi seama că niciun astronaut din România, niciun voluntar din România nu a fost selecţionat. Şi, în continuare, sunt mici şanse ca la următoarea selecţie, care probabil va avea loc peste vreo zece ani, să avem candidaţi cosmonauţi", a subliniat cosmonautul.

Potrivit acestuia, Europa nu are mijloace de a lansa oameni în spaţiul cosmic şi depinde de Statele Unite Ale Americii, Rusia sau China.

"De ce nu pregătim în România. În primul rând, România nu are mijloace de a lansa oameni în spaţiul cosmic. Europa nu are mijloc de a lansa oameni în spaţiul cosmic. Depinde de Statele Unite, de Federaţia Rusă. S-a încercat o cooperare cu China, care a rămas la un anumit nivel, nu este îngheţată, dar nu s-a dezvoltat. Doi astronauţi europeni au făcut antrenamente comune cu echipajele chinezeşti, au învăţat şi limba chineză - Samantha Cristoforetti din Italia şi Matthias Maurer din Germania. Au efectuat antrenamente comune în caz de avarie a unei nave cosmice, în cazul în care se pot ajuta reciproc. Deci, nicio ţară care nu are capacitatea de a lansa oamenii în spaţiul cosmic nu îi pregăteşte în ţara respectivă", a explicat Dumitru Prunariu.

Nu există nicio şansă să fie pregătiţi în România

Astronautul a punctat că nu există nicio şansă să fie pregătiţi în România şi să fie trimişi cu tehnologie străină în spaţiul cosmic.

"Desigur, putem face cursuri teoretice, dar toate facilităţile de antrenament se află acolo unde ţările au facilitatea de a-i şi lansa în spaţiul cosmic, respectiv lângă Moscova, în Orăşelul Stelar, la Houston, în Statele Unite, dar Europa pregăteşte teoretic şi la simulator astronauţi şi la Koln, în Germania, unde există Centrul spaţial european. Dar nu îi trimite din Europa. Deci, noi n-am avea nicio şansă să-i pregătim în România şi să-i trimitem cu tehnologie străină în spaţiul cosmic. Se efectuează foarte multe ore de simulator. Simulatorul nu îl poţi face în România, că n-ai unde. Deci, trebuie să stai în ţara care pregăteşte cosmonauţii. Noi am avut atunci şansa, când am zburat eu în Cosmos, că am făcut parte din acel program intercosmos, un program internaţional. Desigur, a fost generat de Uniunea Sovietică, dar tocmai pentru a dezvolta capacităţi cosmice în toate ţările partenere, pentru a ridica nivelul de implicare internaţională al nostru", a afirmat Dumitru Prunariu.

Între anii 1978 şi 1981, Dumitru Prunariu a participat la ultimele pregătiri pentru zboruri cosmice pilotate pe nave de tip Soiuz şi laboratoare speciale de tip Saliut, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor Iuri Gagarin de lângă Moscova. Echipajul din care făcea parte a fost desemnat pentru efectuarea primului zbor cosmic româno-sovietic. Astfel, în seara de 14 mai 1981, la ora 20,17 (ora Bucureştiului), a decolat în spaţiul extraterestru cu nava Soiuz 40, care a efectuat joncţiunea cu complexul orbital Saliut 6-Soiuz-T4. Revenirea pe Pământ a avut loc la 22 mai 1981. În urma acestui zbor, Dumitru Prunariu a devenit primul cosmonaut român şi al 103-lea cosmonaut din lume, conform Agerpres.