O școală va purta numele lui Augustin Buzura

Flaviu Predescu / 03 sep 2018 / 18:26 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Şcoala Gimnazială Copalnic-Mănăştur, județul Maramureș, se numește, începând cu data de 1 septembrie, Şcoala Gimnazială "Augustin Buzura". 

În cadrul unei festivităţi emoţionante, la care au participat o mare parte din membrii familiei academicianului Augustin Buzura, şcolii unde acesta a studiat în clasele a V-a şi a VI-a, i-a fost atribuit numele său. Demersurile pentru ca Augustin Buzura, unul din scriitorii-conştiinţă ai epocii, să devină mentorul spiritual al acestei şcoli au fost demarate de profesorul Ioan Pop - directorul şcolii, profesorul Emilia Lupşe - director-adjunct, împreună cu primarul comunei - Vasile Mihalca, încă în toamna anului trecut, la puţin timp după dispariţia romancierului, născut la 22 septembrie 1938, în Berinţa - Maramureş", se precizează într-un comunicat al Fundaţiei Culturale "Augustin Buzura" transmis duminică Agerpres.

Potrivit sursei citate, în pregătirea acestui eveniment, în holul şcolii au fost afişate un panou cu documentele care au stat la baza aprobării denumirii şcolii şi un al doilea despre viaţa şi opera lui Augustin Buzura.

"Ne-am dorit şi ne-am promis ca noul an şcolar să ne prindă cu această nouă denumire. Sperăm ca în curând să putem realiza şi o statuie a academicianului în curtea şcolii", a spus profesorul Ioan Pop.

"Domnul Buzura a vorbit atunci despre mama sa care-l conducea cu felinarul prin pădure în fiecare dimineaţă pentru a putea ajunge la şcoală. Acel felinar i-a fost lumina călăuzitoare pe parcursul întregii sale vieţi", spune şi conf. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaş.

Fiica scriitorului, Anamaria Maior-Buzura, a precizat că la Copalnic-Mănăştur se petrece primul gest de acest fel în memoria academicianului Augustin Buzura.

"Graţie superbului dumneavoastră gest, tata s-a întors acasă. De fapt, s-a întors acolo de unde n-a plecat niciodată. Deşi viaţa, munca, profesia, scrisul l-au dus prin toată lumea şi l-au stabilit departe de Maramureş, totuşi, cu sufletul, cu inima, cu mintea, el n-a plecat, nu s-a desprins niciodată de-aici. Şi nici n-avea cum să plece, pentru că e prea adânc înrădăcinat în aceste locuri, în acest spaţiu. Şi cred că această ne-plecare de acasă, această permanentă legătură cu pământul de-aici a constituit o şansă pentru literatura română. A constituit adevăratul germen al operei lui, fermentul acela din care s-au plămădit personajele romanelor sale. El şi-a populat cărţile cu oamenii acestui spaţiu, cu tot ce au ei uman şi psihologic mai relevant şi multe dintre acţiunile romanelor sale sunt plasate în aceste locuri. Despre Mănăştur şi despre naveta teribilă pe care o făcea pe jos, din Berinţa, peste deal, prin pădure, în ierni cumplite, cu spaime şi lupi, doar pentru a ajunge la şcoală - la această şcoală! - tata a vorbit de nenumărate ori. Au fost eforturi şi experienţe care l-au marcat. Este, parcă, o punte peste timp, care se închide frumos, rotund, azi, aici: dacă el a venit la Copalnic-Mănăştur ca elev, cu drag şi cu seriozitatea-i caracteristică, dumneavoastră îi cinstiţi memoria cu aceeaşi seriozitate şi cu foarte multă eleganţă", a precizat Anamaria Maior-Buzura, citată în comunicat.

La eveniment a luat parte şi ambasadorul României în SUA, George Maior, care a afirmat că acest demers este unul care obligă şi responsabilizează.

Scriitorul şi academicianul Augustin Buzura a murit în vara anului 2017 la vârsta de 78 de ani, conchide comunicatul Agerpres.

Despre Augustin Buzura

Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București) a fost un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.

A continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază, susțin sursele deschise.

Romane: Fețele tăcerii (1974), Vocile nopții (1980), Absenții (1991) Recviem pentru nebuni și bestii (1995) Raport asupra singurătății (2009) etc.



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26