În urma informațiilor apărute în presă legate de manualele de istorie date românilor din Ucraina, am dorit să aflăm mai multe informații despre întregul fenomen.
Prin urmare, manualele date publicului sunt edituri tipărite în 2018, iar în acestea sunt sintagme care insinuează că România a fost un stat ocupant asupra regiunilor Bucovinei și sudului Basarabiei, teritorii pe care țara noastră și le-ar fi însușit fără drept. https://www.dcnews.ro/noile-manuale-de-istorie-din-ucraina-bucovina-de-nord-si-sudul-basarabiei-prezentate-ca-teritorii-ucrainene-ocupate-de-romania-galerie-foto_938818.html
Am luat legătura cu jurnalistul și profesorul Marin Gherman, din Cernăuți, care ne-a precizat că sintagmele folosite în manualele tipărite acum cinci ani sunt o dovadă a „sovietizării” Ucrainei, un eveniment care s-a întâmplat în mai multe țări din fostul bloc comunist din Europa.
„Manualele la care vă referiți și care au apărut în presă sunt din 2018. Mai sunt și alte manuale din 2019, deci nu vorbim de manuale de istorie editate în 2022 sau 2023. Desigur, noi sperăm că, după apropierea aceasta a Ucrainei de UE și după întâlnirile dintre președinții României și Ucrainei și dintre Ciolacu și Denîs Șmîhal, se va schimba atât problematica limbii „moldovenești”, dar și desovietizarea discursului istoric din manualele ucrainiene.”
Manualele românilor vs manualele elevilor ucraineni
Pentru a clarifica publicul, precizăm că manualele de istorie din Ucraina sunt identice pentru absolut toți elevii de pe teritoriul menționat, cele pentru români beneficiind de traducere.
„Acestea sunt identice (N.R. Manualele). Manualele pentru etnicii români sunt pe traducere din limba ucrainiană a manualelor de istorie pentru etnicii ucraineni. Am vorbit și cu câțiva reprezentanți ai ministerului Educației de la Kiev. S-a acumulat o serie de sintagme sovietice în aceste manuale. Eu am niște speranțe că lucrurile acestea se vor schimba. În prezent are loc decomunizarea Ucrainei. Urmează și o schimbare a manualelor. Repet, vorbim de manualele de anii trecuți. Mulți dintre colegii profesori din Cernăuți, ucraineni, au început, treptat, să renunțe la aceste sintagme”
Cu atât mai mult, deși sintagmele menționate erau folosite în urmă cu cinci ani, am dorit să aflăm dacă același limbaj este folosit și astăzi. Deși Marin Gherman ne spune că cel puțin la nivel universitar, discursul „sovietic” nu mai este folosit, situația este cu mai complicată deoarece țara vecină cu România se află în război, iar discuțiile pe tema educației sunt mai încete ca înainte. Dar, în final, în funcție și de unitățile de învățământ, lucrurile ar începe să se schimbe.
„Din ce am observat din programele de învățământ la nivel universitar, nu se mai folosesc. Au început să fie schimbate, treptat, în programele de învățământ anumite noțiuni precum „perioada de ocupație românească” în ceea ce privește Nordul Bucovinei. Unele programe au început să se schimbe. E și război, lucrurile merg mai greu”, ne-a mai zis jurnalistul.
Un alt aspect ce trebuie menționat este regăsit în dificultatea cu care „sintagmele sovietice” se pot schimba, având în vedere că același limbaj a fost folosit timp de zeci de ani în colectivul ucrainean, atât la nivelul populației, dar și în cadrul cercurilor academice specializate.
„Am și o propunere pentru istoricii din România. Facultățile de Istorie din România ar trebui să aibă mai multe legături cu istoricii ucraineni. Să se facă conferințe comune și să se găsească compromisuri comune, nu neapărat în detrimentul adevărului istoric, dar să găsim pagini din istorie care ne unesc. În caz contrar, vom continua să ne certăm și să privim istoria din perspectiva regimului comunist al lui Ceaușescu sau al lui Putin”, a mai spus Marin Gherman pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
