Surprinzător, România nu ocupă un loc rău în rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană (EUNIC).
Rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană (EUNIC) a fost înființată în anul 2006 și cuprinde 33 de organizații culturale din 27 de țări, printre care prestigioasele British Council, Institutul Goethe și Alianța Franceză. Din EUNIC face parte, de asemenea, și Institutul Cultural Român (ICR), condus de Liviu Jicman.
Surprinzător, România nu stă deloc rău în clasamentul EUNIC, potrivit lui Liviu Jicman, țara noastră aflându-se într-un loc median, fiind vecină cu Polonia. De asemenea, Institutul Cultural Român organizează cursuri de limbă română în toate reprezentanțele sale din afara granițelor.
„Aș încerca să dau câteva vești bune și în legătură cu EUNIC, și în legătură cu investiția în cultură și în industrii creative. În ceea ce privește EUNIC și comparația cu celelalte institute culturale europene, rețeaua ICR este undeva la mijloc. Sunt 19 reprezentanțe pe care le avem în toată lumea. Dacă ar fi să comparăm cu Polonia, ei au 20 de organizații, deci putem spune că avem o rețea comparabilă. Inclusiv la capitolul bugete suntem comparabili.
Din păcate, un element care ne leagă pe mai toți este că atât în România, cât și în alte țări vorbim de reduceri de bugete, fie că e vorba de subvenții, de alocări de la stat, fie în ceea ce privește bugetele din venituri proprii pe care aceste organizații le au, de exemplu ca urmare a cursurilor de limbă. Noi organizăm cursuri de limba română pentru străini în toată rețeaua de reprezentanțe ale ICR, dar la fel se întâmplă și în cazul limbilor de circulație mondială, precum limba engleză (British Council) , limba spaniolă (Institutul Cervantes), limba franceză, limba germană etc. Și aceste rețele foarte puternice au suferit, odată cu pandemia, dar și după ea, reduceri de venituri“, a spus Liviu Jicman, președintele ICR.
Cultura a fost întotdeauna păgubită de resurse de la bugetul de stat, însă creșterea nivelului de trai în țara noastră a făcut ca tot mai mulți români să caute și să plătească pentru culturalizare, fapt ce a dus și la o creștere a încasărilor într-o perioadă în care creșterea economică a țării a fost mai mică.
„În ceea ce privește veștile bune, pe care ar trebui să le audă cât mai mulți, dacă ar fi să ne uităm la PIB-ul României, am vedea că la capitolul artele spectacolului, industrii creative și teatru, anul trecut, încasările la buget au crescut cu 6,5% față de anul anterior. Nu doar că este un domeniu care aduce venituri, dar este un domeniu la care creșterea economică a fost mai mare mai ales într-un context în care creșterea economică în România a fost mai mică.
S-au încasat bani din taxarea biletelor, din publicitate, etc. Pe lângă avantajele și importanța pe care cultura le are, există acest element pragmatic al veniturilor pe care cultura și industriile culturale le aduc la bugetul de stat, care ar fi un argument în plus pentru care alocările să fie mai mari“, a punctat Liviu Jicman.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News