EXCLUSIV  Întâlnire Grindeanu-Klemm, în timp ce Iohannis era la Parlament. Implicații în disputa SUA-UE

Ion Voicu / 08 feb 2017 / 14:53 Salveaza PDF Comentarii
Klaus Iohannis Parlament
Descriere foto: Klaus Iohannis Parlament

La fel de importantă ca războiul politic din aceste zile, o bătălie ”aeriană” se duce între Franța și Statele Unite, la Brașov. Guvernul Cioloș a intervenit în această dispută, jucând la ambele capete. Guvernul Grindeanu încă nu s-a poziționat public, dar în spatele ușilor închise au loc primele negocieri. Vizita ambasadorului Klemm, care l-a împiedicat pe Grindeanu să ajungă la discursul lui Klaus Iohannis, este legată de direct de confruntarea americanilor de la Bell cu francezii de la Airbus.

 

Să urmărim istoria acestei afaceri.

 

Marți 13 septembrie 2016, ignorând superstițiile, președintele Franței inaugura, lângă Brașov, o fabrică  de elicoptere Airbus. Francois Holande îi spunea premierului Cioloș, prezent la tăierea panglicii, că la Ghimbav se construiesc elicopterele care vor fi „mândria Franţei şi a României“.

Exemplul Dacia Pitești urma să fie repetat la un nnivel superior,  într-o industrie de înaltă tehnologie.

 

Povestea de succes se termină brusc, pe 30 decembrie, când guvernul tehnocrat, menținut ca prin minune la butoane, încredințează direct, fără licitație, un contract de 70 de milioane de euro. Nu pentru elicoptere Airbus, noi, ci pentru modernizare  unor elicoptere Puma, vechi de 40 de ani. Afacerea favorizează IAR Ghimbav, o firmă în care statul deține 65%, iar restul sunt investitori privați.  Pentru repararea a 7 elicoptere antice, România plătește un preț comparabil cu cel cu care ar fi fost achiziționate 7 elicoptere nou-nouțe, construite de Airbus în țară. Mai mult, IAR Ghimbav, care primea mega-contractul de la guvern, abia ce semnase un memorandum cu americanii de la Bell Helicopters.

 

Francezii avertizaseră guvernul, în 15 decembrie,  că memorandumul  “pune în pericol prezenţa Airbus Helicopters în România”, americanii fiind competitorul lor direcți, dar asta nu-i deranjează pe tehnocrați. Vicepremierul Borc le răspunde reprezentanților Airbus  Helicopters că statul nu a fost implicat în semnarea documentului dintre IAR și  Bell, pe de o parte, în timp ce parafează afacerea prin care statul le pompează celor de la IAR 70 de milioane de euro, pe cealaltă.

 

Cinci semne de întrebare, un singur răspuns

 

Cartoful fierbinte ajunge pe masa premierului Grindeanu.  Guvernul PSD-ALDE are nevoie de locurile de muncă pe care Airbus le-ar crea la Brașov și mai ales în industria orizontală, pe modelul Dacia-Renault. Dar, totodată caută și sprijin politic la Washington, în disputa cu președintele Iohannis. Întâlnirea de la Guvern, mediată de ambasadorul Klemm, între reprezentanții Bell și Sorin Grindeanu, ridică multe semne de întrebare.

 

Care era urgența acestei vizite, considerată mai importantă decât participarea premierului la discursul lui Iohannis din Parlament?  

 

Poate fi întânirea de la Guvern legată de vizita în SUA a liderilor PSD și de discuțiile cu consilierii președintelui american?

 

Nu cumva România dă vrabia din mână (investiția Airbus, deja funcțională) pe cioara de pe gard (speranța că Bell va construi în țară)? Este greu de crezut că politica noului guvern de la Washington, de a crea job-uri în SUA, nu peste granițe, va face o excepție pentru Ghimbav-Brașov. Nici nu se știe dacă România are forța financiară de a motiva o astfel de intervenție. Bell a mai tatonat piața românească în 1997, când a pus o condiție pentru a produce în România: guvernul să cumpere elicoptere de atac în valoare de 1,5 miliarde de dolari. E drept că, între timp, a mai crescut euro.

 

Totuși, dacă s-a stabilit că România are nevoie urgentă de elicopterele de atac AH-1Z Viper produse de Bell, de ce la discuțiile din Palatul Victoria  a participat ministrul Economiei și nu cel al Apărării?

 

Singura conexiune care se poate face este legată tot de memorandumul semnat în 2016 între Bell și IAR Ghimbav. Acest acord care i-a nemulțumit  pe francezi a fost încheiat cu competitorii lor  în perioada în care Niculae Banea, directorul IAR, era secretar de stat la…Ministerul Economiei.

 


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24