Pe 19 octombrie 2025, Luvrul a devenit scena unui jaf de proporții cinematografice. În doar câteva minute, o bandă de profesioniști a reușit să pătrundă într-una dintre cele mai bine păzite săli ale muzeului și să dispară cu un set de opt bijuterii regale de o valoare inestimabilă. Printre piesele furate: diadema din safir a reginei Marie-Amélie, un colier și un cercel care i-au aparținut reginei Hortense, bijuterii ale împărătesei Marie-Louise, soția lui Napoleon Bonaparte, precum și broșa cu diamant și diadema împărătesei Eugénie.

Furtul a fost realizat cu o precizie uluitoare, folosind tehnologie de ultimă generație și o sincronizare perfectă. Totuși, ceea ce părea o lovitură fără cusur s-a transformat rapid într-un caz cu piste clare pentru anchetatori.

Citește și: Doi suspecți arestați în cazul furtului de la Luvru: Încercau să fugă din Franța

Greșeala care i-ar putea costa libertatea

Potrivit surselor apropiate anchetei, autorii jafului ar fi comis o greșeală majoră: în timpul fugii, au abandonat o vestă de protecție și un fragment din coroana împărătesei Eugénie, ambele conținând urme biologice și microcipuri de securitate. Aceste detalii ar putea conduce autoritățile nu doar la făptași, ci și la locul unde au ascuns bijuteriile.

„Greșeala lor a fost natura nerușinată a jafului. Au atras atenția întregii lumi. Acum, orice bijutier, colecționar sau vânzător de aur știe că poliția internațională va urmări orice piesă asemănătoare apărută pe piață”, a declarat un expert francez în criminalitate artistică, conform Independent.

O piață neagră cu reguli stricte

Vânzarea de opere de artă furate este aproape imposibilă. Hoții nu pot obține „titlu bun”, dreptul legal de proprietate și, prin urmare, nu pot vinde prin canale oficiale. Casele de licitații, galeriile și colecționarii serioși evită cu strictețe obiectele suspecte.

Totuși, bijuteriile oferă o altă cale. Spre deosebire de picturi sau sculpturi, pietrele prețioase și aurul pot fi topite, remodelate și revândute relativ ușor. Experții avertizează că, chiar și la o fracțiune din valoarea reală, hoții ar putea obține milioane de euro.

„Aceste bijuterii pot fi dezmembrate, pietrele recertificate și reintroduse în circuitul legal. Este un proces complicat, dar nu imposibil și tocmai de aceea anchetatorii se concentrează pe urmărirea traficanților de metale și pietre prețioase din Europa și Orientul Mijlociu”, afirmă un fost ofițer Interpol.

Lecțiile trecutului: când arta furată reapare

Cazurile anterioare arată că operele furate reapar uneori după ani întregi, în cele mai neașteptate locuri. În 2002, două tablouri de Van Gogh dispărute din muzeul din Amsterdam au fost găsite în 2016 în seiful Mafiei din Napoli. Alteori, lucrările ajung în colecții private, cumpărate de oameni care nu știu (sau se prefac că nu știu) proveniența ilegală.

După cel de-al Doilea Război Mondial, operele jefuite din Europa au circulat liber pe piața neagră, până când legile internaționale au permis recuperarea lor chiar și după decenii. În SUA, descendenții proprietarilor originali pot revendica drepturile asupra operelor furate, cu condiția să ofere dovezi solide.

O atenție globală care le închide drumurile

Anchetatorii francezi, sprijiniți de Europol și Interpol, monitorizează în prezent piața globală de artă și bijuterii, inclusiv platforme precum eBay, Facebook Marketplace și forumurile dark web. Experții susțin că, după publicitatea uriașă generată de jaf, orice tentativă de vânzare a acestor bijuterii va fi imediat suspectă.

„Ironia este că, tocmai faima jafului îi condamnă. Dacă ar fi fost un furt discret, aveau o șansă. Dar acum, lumea întreagă caută aceste bijuterii”, spune un profesor de criminologie din Londra.

Un jaf legendar cu final imprevizibil

Deși doar 10% din operele de artă furate sunt recuperate la nivel mondial, anchetatorii par mai optimiști ca oricând. Fragmentele de ADN, urmele digitale și rețelele de urmărire internațională ar putea face din jaful de la Luvru nu doar cel mai spectaculos din istoria recentă, ci și cel mai prost planificat.

Pe măsură ce ancheta avansează, o întrebare persistă: vor reuși hoții să valorifice comoara regală sau greșeala lor fatală îi va trimite direct în mâinile justiției?