Europa se mobilizează pentru Ucraina pe fondul temerilor privind un acord Trump–Putin

Autor: Tiberiu Vasile

În contextul critic al negocierilor anunțate între Donald Trump și Vladimir Putin, liderii europeni se grăbesc să întărească poziţia Ucrainei, temându-se că o eventuală înţelegere între cei doi ar putea forţa Kievul să accepte un armistiţiu defavorabil.

La summitul programat în această săptămână la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern din UE vor încerca să finalizeze un pachet cu trei direcţii principale de sprijin pentru preşedintele Volodimir Zelenski: finanţare suplimentară, livrări de armament şi noi sancţiuni economice menite să slăbească capacitatea Rusiei de a susţine războiul. Diplomaţi şi oficiali implicaţi în pregătiri afirmă că obiectivul este să îi ofere lui Zelenski cea mai puternică poziţie de negociere cu putinţă în faţa oricărui proiect de armistiţiu.

Schimbarea neaşteptată de ton a lui Donald Trump

Schimbarea neaşteptată de ton a lui Donald Trump, care recent a spus că ar accepta „îngheţarea” frontului pe linii actuale, chiar după ce sugerase că Ucraina ar putea recâştiga tot teritoriul pierdut, a stârnit îngrijorări la Bruxelles. Oficialii europeni se tem că o astfel de abordare ar pune presiune pe Kiev să cedeze teritorii în estul ţării, iar efectele ar fi resimţite în întreaga Europă.

„Vedem eforturile președintelui Trump de a aduce pace în Ucraina. Desigur, toate aceste eforturi sunt binevenite, dar nu vedem ca Rusia să își dorească cu adevărat pacea”, a subliniat Kaja Kallas la Luxemburg. „Rusia înțelege doar forța.”

Zelenski pledează pentru armament cu rază lungă, inclusiv rachetele de croazieră Tomahawk, după ce întâlnirea sa de săptămâna trecută cu Trump nu i-a adus promisiuni concrete. În paralel, statele membre UE se apropie de consens asupra a două măsuri financiare majore: un nou pachet de sancţiuni, al 19-lea, care vizează mijloace alternative de finanţare ale Rusiei, şi un mecanism pentru valorificarea unor active ruseşti îngheţate în Europa, estimate la aproximativ 140 de miliarde de euro, destinate sprijinirii economice a Ucrainei.

Uniunea este pregătită să asigure resurse Kievului pe termen mediu, posibil doi-trei ani

Blocarea şi, eventual, deblocarea acestor fonduri ar transmite un semnal crucial: că Uniunea este pregătită să asigure resurse Kievului pe termen mediu, posibil doi-trei ani, timp în care Ucraina să poată continua efortul de apărare. Oficialii speră că un astfel de mesaj va cântări în calculele părţilor atunci când se discută despre pace.

Organizatorii summitului aşteaptă ca Zelenski să ia cuvântul, fie în persoană, fie prin legătură video, iar aliaţi ca și Keir Starmer pregătesc convorbiri suplimentare în cadrul „Coaliţiei celor dispuşi” pentru a coordona sprijinul occidental. „Cred cu tărie că Ucraina trebuie să fie în cea mai puternică poziție posibilă înainte, în timpul și după orice încetare a focului, motiv pentru care convoc săptămâna aceasta apelul Coaliției celor Dispuși”, a spus Starmer, subliniind angajamentul de a „intensifica eforturile pentru a paraliza mașina de război a lui Putin.”

Umbre diplomatice şi riscuri politice

Planificarea europeană vine într-un moment în care o posibilă întâlnire Trump–Putin, anunţată la Budapesta, ameninţă să reconfigureze negocierile. Premierul ungar Viktor Orbán, aliat apropiat al lui Trump şi menţinând contacte stabile cu Kremlinul, a generat deja controverse în UE prin blocarea repetată a unor pachete de sancţiuni şi prin apelurile sale la „pace”.

Mai mulţi lideri europeni intenţionează să participe la întâlnirea planificată sau, cel puţin, să obţină garanţii că Zelenski va putea lua parte la orice discuţie privind viitorul Ucrainei. Preşedintele ucrainean a declarat că ar fi dispus să meargă la Budapesta, dacă va fi invitat.

În acelaşi timp, oficialii europeni rămân sceptici faţă de bunele intenţii ale Moscovei. Mulţi consideră că ofertele de dialog ale Kremlinului pot fi manevre pentru a câştiga timp, în timp ce bombardamentele cu rachete şi atacurile cu drone continuă.

Modalitatea propusă: „împrumut pentru reparații”

O iniţiativă-cheie pe masa liderilor vizează încercarea de a folosi activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a crea un mecanism financiar temporar, descris de oficiali ca un „împrumut pentru reparații”, în valoare de circa 140 de miliarde de euro. Conform propunerii, suma ar urma să fie restituită Rusiei doar dacă, în viitor, Moscova ar fi obligată să achite despăgubiri pentru pagubele provocate Ucrainei.

Belgia, care găzduieşte cea mai mare parte a acestor active, şi-a exprimat rezerve privind riscul de reputaţie pentru sectorul său financiar dacă fondurile ar fi mobilizate. Alte state au cerut ca măsura să fie coordonată cu parteneri internaţionali, precum SUA şi Japonia, pentru a proteja credibilitatea euro şi a pieţelor.

Liderii UE urmează să decidă dacă vor cere Comisiei Europene să elaboreze textul legislativ detaliat pentru acest mecanism; pregătirile indică faptul că premierul belgian ar putea autoriza redactarea, fără a renunţa însă la posibilitatea de a bloca proiectul ulterior.

Un semnal politic şi financiar că planul avansează ar putea, spun diplomaţii, să pună presiune suplimentară pe Kremlin şi să asigure Ucrainei certitudinea resurselor necesare pentru o perioadă de doi-trei ani, un element pe care negociatorii îl pot lua în calcul atunci când vor discuta termenii unei încetări a focului.

Sancţiuni şi divergenţe interne

În paralel, miniştrii centrali pregătesc al 19-lea pachet de sancţiuni, destinat să lovească canale financiare alternative şi active pe care Moscova le foloseşte pentru a evita restricţiile. Obstacolul major rămâne obţinerea unui consens complet la nivelul UE, în special din cauza reţinerilor unor lideri precum slovacul Robert Fico, care a pus sub semnul întrebării măsurile ce afectează fluxul de gaz rusesc.

Frica unei „cedări teritoriale”

Cel mai îngrijorător scenariu pentru Bruxelles este ca Trump, influenţat de poziţia Kremlinului, să preseze pentru un armistiţiu care să consfinţească pierderi teritoriale ale Ucrainei (inclusiv fragmentul mare din Donbas pe care Trump l-a estimat recent la „78 la sută”). Diplomaţi citaţi avertizează că un asemenea precedent ar declanşa panică în statele baltice şi ar duce la o reînarmare masivă în Europa, cu efecte profunde asupra politicii interne.

Kaja Kallas a respins clar orice soluţie de pace care ar impune cedarea de teritorii ocupate: „Toată lumea spune că integritatea teritorială este o valoare importantă pe care o susținem. Trebuie să rămânem fideli acestui principiu, pentru că dacă pur și simplu cedăm teritorii, transmitem tuturor mesajul că poți folosi forța împotriva vecinilor pentru a obține ce vrei”, conform Politico.