Emmanuel Macron avertizează: ''Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie

Emmanuel Macron a declarat, sâmbătă, că 'Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie', într-un discurs susţinut la Noumea, capitala arhipelagului francez din Pacific.  Peste şase luni va avea loc un referendum privind independenţa, informează AFP. 

'Ne revine nouă misiunea să nu ne întoarcem în trecut, ca alegerea să se facă în mod calm şi câştigând fiecare centimetru de pace şi înţelegere', a declarat Macron la Noumea, în faţa administraţiei din Noua Caledonie, a aleşilor, reprezentanţilor societăţii civile şi cei economici.

'Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie', a insistat el, salutând angajamentul teritoriului pentru Franţa liberă în timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar şi 'pentru că este o parte a acestei Franţe-lume' şi pentru că 'a oferit întregii Franţe modele', între care şi cel 'de a accepta toată această diversitate'. Dar este treaba populaţiei Noii Caledonii 'să spună, să aleagă' în timpul referendumului privind independenţa, din 4 noiembrie, a adăugat Macron, insistând că nu intenţionează să ia partea nimănui, 'nu pentru a mă sustrage unei responsabilităţi, ci pentru că nu face parte dintre responsabilităţile mele'.

[citeste si]

Însă 'statul va face totul pentru ca acest scrutin să fie de necontestat', a subliniat Macron în discursul său, la 20 de ani după acordul de la Noumea, din 1998, care a pus capăt violenţelor şi a dat startul unui proces de decolonizare în etape, deschizând calea unui referendum pentru autodeterminare. Vizita lui Macron are loc într-un context sensibil în acest arhipelag situat la mai bine de 16.000 de kilometri de Paris. Emmanuel Macron a fost primul preşedinte francez care s-a deplasat pe insula Ouvea, în estul arhipelagului, scena unor confruntări soldate cu victime între militanţi separatişti şi militari francezi.

La 5 mai 1988, armata franceză a luat cu asalt grota Ouvea (în estul arhipelagului), unde jandarmi erau ţinuţi ostatici de militanţi secesionişti, asalt care s-a soldat cu moartea a 21 de oameni, doi militari şi 19 militanţi pentru independenţă kanaks, dintre care unii au fost executaţi sumar. O eventuală independenţă faţă de Franţa ar fi o premieră după cea a Djibouti (1977) şi Vanuatu (1980), fost condominium franco-britanic din Noile Hebride, care se învecinează cu Noua Caledonie. (Agerpres)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel