Diferența dintre SUSPECT și INCULPAT. DREPTURILE prevăzute de lege

Un român a violat până la moarte o fetiță de 18 luni. Detalii șocante din anchetă / Imagine de Sang Hyun Cho de la Pixabay
Un român a violat până la moarte o fetiță de 18 luni. Detalii șocante din anchetă / Imagine de Sang Hyun Cho de la Pixabay

Întâlnim zilnic, în presă, termenii „suspect” și „inculpat”. Codul de procedură penală prevede clar momentul în care se face trecerea de la calitatea de suspect la cea de inculpat. 

De multe ori, întâlnim termenul „inculpat” atunci când, de fapt, ar trebui folosit „suspect”. Și invers. Deși la prima vedere totul pare o chestiune de logică, sunt câteva aspecte importante pe care le găsim în Codul de procedură penală și de care ar trebui să se țină cont când, în spațiul public, se vorbește despre calitatea unei persoane vizate de un dosar penal. 

Art. 77 din Codul de procedură penală arată că „persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect.”

De cealaltă parte, potrivit art. 82 CPP „persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală devine parte în procesul penal și se numește inculpat.”

Așadar, în vreme ce suspectul este persoana asupra căreia există suspiciunea că a săvârșit o faptă penală, inculpatul este persoana împotriva căreia s-a dispus urmărirea penală. 

Persoana în cauză trece de la calitatea procesuală de „suspect” la calitatea procesuală de „inculpat” atunci când s-a pus în mișcare acțiunea penală. 

Drepturile suspectului și inculpatului

Între „suspect” și „inculpat” există însă, și o asemănare. Art. 78 CPP - Drepturile suspectului - arată că acesta are „drepturile prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel.”

Mergem la art. 83 CPP și aflăm, în continuare, care sunt drepturile inculpatului, implicit ale suspectului. 

a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;

b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;

c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;

f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

h) alte drepturi prevăzute de lege.

Când se pune în mișcare acțiunea penală

Așa cum prevede art. 15 CPP, „acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia.”

Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale sunt reglementate la art. 16 CPP și anume:

„(1) Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă:

a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;

c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea;

d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

e) lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale;

f) a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii;

h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

i) există autoritate de lucru judecat;

j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) și j), acțiunea penală poate fi pusă în mișcare ulterior, în condițiile prevăzute de lege.”

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
NoMy