De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu

Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay

Cei care locuiesc în Oltenia vorbesc, de obicei, folosind perfectul simplu. Iată care este explicația.

Perfectul simplu este folosit în vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. Motivul acestui obicei ar fi originile latine ale poporului român. Conform specialiștilor, sursele acestui perfect simplu ar proveni de pe vremea romanilor, deoarece limba română este latină, iar perfectul simplu ar fi specific doar popoarelor de origine latină, scrie shtiu.ro.

O explicație a faptului că oltenii folosesc acest timp în exces este că această zonă s-ar fi aflat mai mult timp sub colonizarea romană, decât alte regiuni din spațiul carpato-danubiano-pontic.

Despre olteni se spune că vorbesc greșit din punct de vedere gramatical. Fals. Se pare că în Oltenia se vorbește corect, iar perfectul simplu este și el utilizat în mod corect. Perfectul simplu exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, în timp ce timpul perfect compus, folosit de majoritatea românilor, exprimă o acţiune care s-a întâmplat într-un trecut mai îndepărtat.

Vezi și: Ce înseamnă Ardeal. De unde vine această denumire

Cuvintele din limba română care au dispărut

Arthur Gorovei, un cunoscut folclorist și etnograf, prezenta în revista „Șezătoarea” (1893-1894), mai multe arhaisme de pe Valea Bistriţei, zonă locuită de munteni, care au dispărut definitiv din limba română, potrivit shtiu.ro. Multe dintre aceste cuvinte au fost culese de el într-o vacanță petrecută în Broșteni, pe Valea Bistriței. Printre cuvintele menționate care nu se mai regăsesc astăzi în vocabularul limbii române se numără „boreasă”, „duhan”, „făgădău”, „cioareci” sau „ciupag”.

Vezi și: Cuvântul din limba română care definește fobia pentru... cuvinte lungi. Reușești să-l citești până la capăt? Este aproape imposibil

Ardău – ardelean, român care locuiește în Ardeal

Boreasă – nevastă, soție

Cioareci – ițari, izmene

Duhan – tutun (vine de la „a duhni”)

Făgădău – crâșmă, birt

Torocală – amestecătură, chestii puse laolaltă

Zicalaș – cântăreț, scripcar

Ciupag - partea iei de la brâu în sus, care are cusături deosebite. 2. bucată de pânză cât o batistă primită de un copil care duce crucea sau sfeșnicul la înmormântare. 3. ie. 4. partea rochiei care îmbracă pieptul și spatele; pieptar, corsaj, mânecar. 5. gulerul cămășii cu flori, al iei. 6. broderie pe pieptul iei.

Vezi și: La ce spun ardelenii "struț". Nu are nicio legătură cu pasărea la care vă gândiți!

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
NoMy