EXCLUSIV  Controversa alegerilor europarlamentare, ce nu s-a spus după votul de duminică

Mădălina Hideg / 31 mai 2019 / 13:14 Salveaza PDF Comentarii
Dacian Cioloș - Dan Barna
Descriere foto: Dacian Cioloș - Dan Barna

La aproape o săptămână de la alegerile pentru legislativul Uniunii, liderii europeni își calculează următoarele mișcări pentru ocuparea funcțiilor pentru care este vitală susținerea din partea grupurilor politice din Parlamentul European, iar liderii politici naționali își măsoară forțele pe plan intern, pregătindu-se pentru încă trei runde de alegeri (prezidențiale la toamnă, respectiv pentru alegeri locale și generale anul viitor). Cine sunt alegătorii principalelor forțe politice românești și ce mituri au fost dărâmate vom afla din analiza de mai jos, după o radiografie succintă a mișcării forțelor politice la nivel european.

Stânga europeană a câștigat cele mai multe mandate în Parlamentul European, dar s-a întărit extrema dreaptă

 

La alegerile din 26 mai, la nivel european, s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Viitorul Parlament European și-a câștigat legitimitatea prin exprimarea opțiunii electorale a peste jumătate dintre cetățenii cu drept de vot din statele membre.

Luând în calcul rezultatele disponibile până acum, Partidul Popularilor Europeni (PPE, din care fac parte europarlamentarii români PNL) a pierdut cele mai multe mandate față de fostul legislativ european (37), iar ALDE (Alianța Democraților și Liberalilor, căreia i s-au afiliat europarlamentarii români USR-Plus) a câștigat cele mai multe mandate (36).

Dacă păstrăm împărțirea clasică a partidelor între dreapta și stânga, în configurația nouă, stânga europeană este mai numeroasă. Încă nu se cunoaște afilierea a 24 de membri ai Parlamentului care aparțin unor forțe politice noi (printre care și reprezentanții Pro România), care ar putea reînclina balanța către dreapta. Se întărește în schimb extrema dreaptă, care alimentează tendințele de disoluție a Uniunii Europene dar și discursul populist.

Prezența istorică la vot la nivelul Uniunii Europene s-a datorat și populismului

 

 

Cu siguranță discursul de tip populist din țările membre a influențat rezultatul alegerilor europarlamentare, dar și prezența la urne: cetățenii s-au mobilizat fie pentru susținerea forțelor populiste (cum este cazul Ungariei, în care Fidesz a câștigat cele mai multe mandate, sau cazul Poloniei, unde PiS a câștigat de asemenea cele mai multe voturi), fie împotriva partidelor cu discurs de tip populist (cum este cazul României, unde PSD a pierdut alegerile).

În cazul României, alegerile europene sunt mai mult o măsurare a forței partidelor pe plan național

 

 

Conform barometrelor europene, românii sunt printre cei care apreciază beneficiile pe care le aduce calitatea de membru al Uniunii, printre cei care apreciază activitatea instituțiilor europene în general și printre cei care au încredere ridicată în construcția europeană. Cu toate acestea, prezența la alegerile europarlamentare a fost, până în acest an, printre cele mai mici comparativ cu prezența la vot în celelalte state europene. Cel mai probabil, cauza a fost lipsa antrenării unei emoții colective puternice, care să coalizeze electoratul în jurul unei mize europene. Rezultatele de la europarlamentare erau cel mult un predictor al rezultatului alegerilor prezidențiale din același an. Românilor nu li s-a explicat niciodată ce ar avea de pierdut sau de câștigat dacă în Parlamentul European ar ajunge mai mulți reprezentanți ai dreptei sau ai stângii politice. Nici acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar miza a fost transferată la nivel național. Un vot negativ și emoțional a dus la o prezență uriașă pentru acest tip de alegeri în România (49.02%, față de 32.44% de exemplu în 2014). Reversul este crearea unei așteptări pentru acțiune publică tot pe plan național, iar forțele politice câștigătoare se află, deocamdată, în imposibilitatea de a face acest lucru. Rămâne de văzut cum vor reuși să gestioneze situația astfel încât votul pozitiv de acum să nu li se întoarcă împotrivă la alegerile prezidențiale din toamnă.

Cunoașterea profilului alegătorilor ar duce la rezultate electorale mai bune

 


Îmbătați de laurii succesului sau osândiți de procentele insuficiente obținute în urma alegerilor, partidele politice ignoră să se aplece asupra propriului electorat, încă de a doua zi după vot. Cunoașterea profilului propriilor votanți ajută la ajustarea mesajului și a acțiunii publice în vederea păstrării și/sau îmbunătățirii scorului electoral la următoarea confruntare cu realitatea. Această atitudine păguboasă a actorilor politici este corectată mai nou de think tank-uri, care pun la dispoziție publică date cu privire la alegătorii care s-au prezentat la urne.

Cei mai mulți tineri au votat Alianța 2020

 


Imediat după prezentarea rezultatelor la ora închiderii urnelor, CUSR și Avangande, care au realizat singurul exit-poll pentru alegerile europarlamentare, au dat publicității și câteva prelucrări în funcție de variabile socio-demografice. Astfel, tinerii cu drept de vot de până în 30 de ani au votat preponderent cu Alianța 2020 USR Plus (38.9%), populația adultă (31-60 ani) a votat cu Alianța 2020 și PNL în procente aproape egale (27,3% Alianța 2020 și 27.2% PNL), iar cele mai multe persoane peste 61 de ani (46.7%) au votat cu PSD.

Aproape jumătate dintre bucureșteni au votat Alianța 2020

 


Tot conform estimărilor CURS – Avangarde, 46,6% dintre bucureșteni au votat USR și Plus, fiind considerat un eșec mare al primarilor PSD (de sectoare și al Primarului General), PSD obținând doar 14.7% din voturile bucureștenilor. PNL a avut cele mai multe voturi în Transilvania (30.6% dintre locuitorii acestei regiuni i-au ales pe liberali), în timp ce Muntenia a votat cel mai mult PSD (38.1%).

Cei mai mulți absolvenți de studii superioare au votat tot USR-Plus

 


Mai mult de patru din zece votanți cu studii superioare (42,7%) au ales USR-Plus la alegerile de duminică. Este cea mai mare pondere de votanți cu studii superioare pe care a obținut-o vreun partid postdecembrist în urma votului, după cum a apreciat sociologul Marius Pieleanu în cadrul emisiunii speciale de la Antena 3, unde a prezentat rezultatele alegerilor.

PNL a fost votat de mai multe femei decât bărbați, iar Alianța 2020 de mai mulți bărbați decât femei

 


IRES prezintă un profil electoral și mai clar, realizat prin raportare la totalul celor care și-au exprimat opțiunea pentru un anumit partid sau alianță și prin raportare la totalul alegătorilor, cum au făcut cei de la CURS-Avangarde. Cercetarea IRES s-a realizat telefonic în ziua votului, nefiind de tip exit poll în sens clasic.

Conform datelor IRES (disponibile pe site-ul Institutului), votanții PNL sunt mai mult femei decât bărbați, cu precădere din mediul rural, majoritatea cu studii medii (46%) și elementare (42%). În contrast, alegătorii Alianței 2020 USR-Plus sunt mai mult bărbați decât femei, locuiesc la oraș (80%), majoritatea cu studii medii (47%) și superioare (peste 33%).

Pensionarii sunt împărțiți între PSD și PNL

 


Aproape o treime dintre votanții PNL sunt pensionari, la fel ca aproape două treimi dintre votanții PSD (65%). Doar 10% din electoratul USR-Plus se încadrează în rândul pensionarilor.

Mulți dintre cei cu venituri sub 1.500 de lei sau deloc au votat cu PSD, dar și cu PNL

 


Majoritatea votanților PNL au venituri mai mici de 1.500 de lei sau deloc (56%), la fel ca 65% dintre alegătorii PSD. Este distrus astfel mitul că doar PSD este votat de către populația aflată în situația de risc de sărăcie (nivelul venitului este unul dintre indicatori).

Angajații de la stat nu au votat cu PSD, în ciuda faptului că PSD le-a mărit salariile

 


Doar 12% dintre votanții PSD sunt angajați la stat, comparativ cu 20% dintre votanții PNL și 15% dintre votanții USR-Plus.

Mai mult de jumătate din electoratul Alianței 2020 are statutul de angajat în mediul privat

 


Având în vedere poziționarea ideologică a partidelor, așteptările ar fi fost ca o pondere mai mare a votanților care au statutul de angajat în mediul privat să fie în rândul PNL. Cu toate acestea, doar 33% dintre alegătorii liberalilor sunt angajați ai companiilor private, spre deosebire de 51% dintre alegătorii USR-Plus.

Votanții PNL și USR-Plus sunt în mare măsură utilizatori de internet și Facebook

 


Spre deosebire de doar 40% dintre votanții PSD care accesează internetul, șapte din zece PNl-iști și mai mult de nouă din zece votanți ai Alianței de declară utilizatori de internet. Rețeaua de socializare Facebook este folosită de opt din zece votanți USR-Plus, în contrast cu 65% dintre votanții PSD care spun că nu o folosesc.

Ponderea absolvenților de studii superioare care au încredere în Klaus Iohannis este mai mică decât cea a aceleiași categorii de populație care are încredere în Dacian Cioloș. 


Unul din cinci simpatizanți ai actualului președinte (aproximativ 20%) este absolvent de studii superioare, spre deosebire de unul din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș (aproximativ 33%). Cei mai mulți simpatizanți ai lui Liviu Dragnea au studii elementare.

Decizia susținătorilor Alianței 2020 de a se prezenta la vot a fost luată înaintea începerii campaniei electorale

 

Aceasta este concluzia indiferent de nivelul la care se face analiza: în rândul simpatizanților unor personalități politice (Dacian Cioloș) sau în rândul votanților Alianței 2020 USR-Plus.

Rezultă deci, pe scurt, că PSD nu mai este partid de cadre (având în vedere proporția mică a angajaților la stat care l-au votat – 12%), PNL nu mai este partidul bogaților (având în vedere că majoritatea votanților se numără dintre cei care au venit lunar sub 1.500 de lei sau deloc), iar Alianța 2020 aparține într-o mare măsură populației active (până în 65 de ani), angajate în mediul privat, care locuiește la oraș.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24