Citești în fiecare zi? Atunci creierul tău arată diferit, spun cercetătorii

Cercetările recente indică o scădere semnificativă a obiceiului de a citi pentru plăcere. În Marea Britanie, jumătate dintre adulți declară că nu citesc în mod regulat, o creștere comparativ cu 42% în 2015. Situația este și mai alarmantă în rândul tinerilor: aproape 25% dintre cei cu vârste între 16 și 24 de ani afirmă că nu au fost niciodată interesați de lectură.

Un studiu condus de profesorul Mikael Roll de la Universitatea Lund, publicat în revista Neuroimage, a investigat legătura dintre citit și structura cerebrală. Analizând date de la peste 1.000 de participanți, cercetătorii au observat diferențe semnificative în structura creierului între cititorii cu abilități variate. Aceste descoperiri subliniază, fără doar și poate, impactul lecturii asupra dezvoltării cognitive și asupra organizării cerebrale, evidențiind importanța stimulării acestui obicei, mai ales în rândul tinerilor, aflăm din Science Alert.

Două regiuni din emisfera stângă a creierului, care joacă un rol crucial în procesarea limbajului, prezintă variații structurale la persoanele cu abilități avansate de citire. Acestea sunt polul temporal anterior, implicat în organizarea și clasificarea informațiilor, și girusul lui Heschl, situat în lobul temporal superior, care include cortexul auditiv responsabil de procesarea sunetelor. Astfel, studiile arată că la cei care citesc în mod regulat partea anterioară a lobului temporal stâng este mai dezvoltată în comparație cu cea dreaptă. Această asimetrie structurală facilitează o procesare mai eficientă și mai rapidă a cuvintelor, îmbunătățind capacitatea de înțelegere a textului.

Cititul nu este despre ce vezi, ci despre ce auzi... în minte

Deși lectura este frecvent asociată cu o activitate vizuală, cercetările subliniază că recunoașterea fonologică – identificarea sunetelor limbajului – reprezintă o componentă esențială pentru dezvoltarea acestei abilități. În acest sens, un studiu recent evidențiază că subțierea girusului Heschl în emisfera stângă este legată de dislexie, însă și în populația generală, grosimea cortexului auditiv pare să fie corelată cu performanțele de citire. Structurile cerebrale subțiri, dar întinse, precum cortexul auditiv stâng, se dovedesc eficiente în procesarea rapidă a limbajului datorită mielinei, care accelerează transmiterea semnalelor neuronale.

Regiuni cerebrale implicate în integrarea informațiilor complexe precum polul temporal anterior tind să beneficieze de un cortex mai gros, indicând o capacitate mai mare de procesare. Maleabilitatea creierului este demonstrată prin adaptările structurale cauzate de activități intense, precum învățarea unei limbi străine, care poate crește grosimea cortexului în zonele lingvistice.

În mod similar, lectura influențează structura girusului Heschl și a polului temporal, având un impact direct asupra capacității de interpretare a informațiilor și de înțelegere a altora. Pe măsură ce lectura devine mai puțin prioritară, ar putea apărea schimbări în aceste regiuni, cu efecte asupra modului în care percepem și interpretăm lumea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News