€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Sorin Grindeanu - Ilie Bolojan. Inquam Photos/ Octav Ganea
Curtea Constituţională a României se reuneşte în şedinţă, de la ora 10:00, pentru a analiza legea ce privește pensiile speciale ale magistraților. Un posibil răspuns negativ ar putea determina demisia premierului Ilie Bolojan.
Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 8 octombrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, conform Agerpres.
Știrea Inițială:
Curtea Constituțională a României analizează miercuri, de la ora 10:00, sesizarea transmisă de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu legea ce privește pensiile speciale ale magistraților, act normativ asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.
Decizia de a sesiza CCR a fost luată la începutul lunii septembrie, în cadrul Secțiilor Unite ale Înaltei Curți. Prin această acțiune, instanța supremă a transmis un mesaj ferm în apărarea statutului magistraților și a principiului independenței justiției.
"Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept", a transmis ICCJ printr-un comunicat.
În motivarea sa, Înalta Curte a arătat că proiectul adoptat de Guvern ar încălca "nu mai puţin" de 37 de decizii ale CCR, precum și numeroase principii fundamentale care stau la baza statului de drept.
"Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă", a precizat instanța supremă.
De partea cealaltă, premierul Ilie Bolojan a explicat în Parlament motivele asumării răspunderii pentru acest proiect. Șeful Guvernului a subliniat că magistrații români se pensionează foarte devreme, în jurul vârstei de 48-49 de ani, iar pensiile din sistem ating niveluri foarte ridicate, depășind frecvent 24.000 de lei. În cazul celor care au deținut funcții de conducere, sumele pot ajunge chiar la 35.000-40.000 de lei.
"Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei", a declarat premierul, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
