Cazul Alina Bica, amânat de Înalta Curte, la scurt timp după ce Curtea de Apel București i-a retras mandatul european de arestare

Autor: Andreea Deaconescu

Potrivit anunțului instanței supreme, „în dosarul nr. 29661/3/2024, petent Alina Bica, având obiect contestație la executare, s-a amânat cauza la data de 21 oct. 2025”.

Amânarea vine la doar câteva zile după ce Curtea de Apel București a decis că fosta procuroare și-a executat pedeapsa în Italia, cu suspendare, și a retras mandatul european de arestare emis pe numele acesteia. Decizia Curții de Apel, pronunțată vineri, 3 octombrie, este definitivă și marchează sfârșitul unuia dintre cele mai controversate dosare din ultimul deceniu, în care a fost implicat un fost înalt magistrat român.

Decizia care a pus capăt mandatului european

În doar trei zile, magistrații Curții de Apel București au soluționat cu celeritate dosarul Alinei Bica. Cazul a fost înregistrat pe 30 septembrie 2025, a avut primul termen pe 2 octombrie, iar hotărârea definitivă a fost pronunțată pe 3 octombrie. Curtea a constatat că pedeapsa de patru ani de închisoare, dispusă de instanțele române în 2019, a fost deja executată integral pe teritoriul Italiei.

„În baza art. 598 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, admite contestația la executare formulată de judecătorul delegat în cadrul Biroului de Executări Penale din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală (...). Pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 1057/29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 2471/1/2015 este executată integral și se retrag formele de executare emise pe numele condamnatei”, se arată în decizia Curții de Apel București.

Instanța a dispus, totodată, retragerea mandatului european de executare a pedepsei (MEPI nr. 90/27.11.2019) și a mandatului european de arestare (nr. 48/27.11.2019), ambele emise de Tribunalul București – Secția I Penală.

Pedeapsa, executată în Italia cu suspendare

Alina Bica a fost condamnată definitiv în noiembrie 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, într-un dosar în care a fost acuzată că l-ar fi sprijinit pe omul de afaceri Ovidiu Tender. După condamnare, fosta șefă DIICOT a părăsit România și s-a stabilit în Italia, unde a fost emis un mandat european de arestare.

Autoritățile italiene au refuzat însă predarea ei către România și au decis să recunoască sentința pronunțată de instanțele române, dispunând executarea pedepsei pe teritoriul Italiei, potrivit legislației locale.

În realitate, Alina Bica nu a efectuat nicio zi de detenție, pedeapsa fiind considerată executată cu suspendare, în conformitate cu normele din dreptul italian.

Decizia Curții de Apel București a venit la scurt timp după hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată pe 4 septembrie 2025, în cauza C-305/22. CJUE a stabilit atunci că „o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat”.

Această interpretare a fost esențială în soluționarea cauzei Bica, Curtea de Apel București aplicând în mod direct principiile stabilite de CJUE. În consecință, instanța română a recunoscut executarea pedepsei în Italia și a dispus retragerea tuturor mandatelor de arestare și de executare aflate în vigoare.

Un caz emblematic pentru fugarii din Italia și Grecia

Situația Alinei Bica nu este singulară. În ultimii ani, mai mulți condamnați români stabiliți în Italia sau Grecia – precum Dragoș Săvulescu, Daniel Dragomir ori Sorin Oprescu – au beneficiat de decizii similare. Instanțele din aceste state au preferat să execute pedepsele în regim local, în majoritatea cazurilor cu suspendare, refuzând predarea condamnaților către autoritățile române.

Fosta șefă a DIICOT a fost una dintre cele mai influente figuri ale sistemului judiciar românesc în perioada 2010–2014. A fost percepută ca o apropiată a fostei ministre a Turismului, Elena Udrea, și a fost implicată în mai multe scandaluri care au zguduit lumea politică și juridică a vremii.