”Moșii de iarnă” sau Sâmbăta Morților reprezintă o zi dedicată pomenirii celor trecuți la cele veșnice, care se oficiază în funcţie de perioada în care este Săptămâna Mare a Postului Paștilor.
”Moșii de iarnă” este o zi dedicată rugăciunii și pomenirii celor trecuți la cele veșnice, nu doar pentru rudele apropiate. Cuvântul ”moși” se referă la înaintași, bătrâni, străbuni etc.
Moşii de Iarnă nu au o dată fixă în calendar. Ziua în care se face prăznuirea este aleasă în funcţie de perioada în care este Săptămâna Mare în anul respectiv.
Calendarul creștin-ortodox include, în fiecare an, patru sărbători de Moși. Anul 2026 începe cu Moșii de iarnă, prăznuiți pe data de 14 februarie.
Ziua cade în sâmbăta care precede Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și ca Lăsatul Secului de carne. Este sâmbăta care marchează începutul perioadei de pregătire pentru Postul Paștelui / Postul Mare.
De asemenea, ”Moșii de Iarnă” păstrează obiceiuri populare românești, oferind credincioșilor un prilej de reflecție și rugăciune pentru sufletele strămoșilor.
În acastă zi se merge la biserică, se participă la Sfânta Liturghie și la slujba de parastas, care se oficiază la final. De asemenea, se aduc la biserică vin, colivă, colaci, lumânări. De menționat, credincioșii scriu numele celor adormiți pe hârtie, numite pomelnice, și le dau preotului pentru ca cei trecuți la cele veșnice să fie pomeniți, atât la Sfânta Liturghie, cât și la parastas.
Totodată, se dau pomeni pentru sufletele morților, respectiv mâncare, fructe, dulciuri, pachete, după preferințele și dorința fiecăruia. Tot în această zi se aprind lumânări la morminte ori în biserică.
Tradiţia spune că, de Sâmbăta Morţilor se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, carne, mere, struguri, totul în funcție de disponibilitatea și preferințele credincioșilor. Se spune că nu este bine să refuzi pomana și că sufletele morților ”așteaptă” rugăciunea.
Sfinții Părinți ai Bisericii au rânduit ca ziua în care să se oficieze pomenirea celor adormiți să fie sâmbăta pentru că este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, astfel încât să îi elibereze pe drepții adormiți.
Vezi și - Când AI-ul ia locul omului: Poziția Bisericii Ortodoxe despre inteligența artificială
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News